Articole din 17.02.12.

• Graba a stricat treaba pe unele podgorii

  

  Gerurile din iarna curenta ar putea zadarnici asteptarile viticultorilor din Republica Moldova, mai ales ale celor care s-au grabit sa curate butucii in luna ianuarie. Roada din 2012 este in dependenta de starea viilor dupa secetea din 2010 si surplusul de imeditate din 2011.

  Cum poate fi diminuat impactul conditiilor climaterice nefaste asupra podgoriilor le-a vorbit viticultorilor criuleneni Tudor Cazac, doctor in stiinte agricole, lector la Universitatea Agrara din Moldova in cadrul seminarului "Particularitatile producerii strugurilor in conditiile anului 2012", organizat de ACSA in colaborare cu Directia agricultura, politici economice si cadastru a CR Criuleni. Savantul a remarcat ca soiurile de masa au intrat in iarna cu aparatul foliar afectat de diferite boli. Viile de Cardinal, Kismis necesita restabilire. Alte soiuri de masa au portiunea de la baza lastarului afectata si temperaturile scazute le doboara. Din acest motiv sunt necesare interventii specifice. Soiurile tehnice au intrat intro stare normala. In cazul lor se recomanda taierea scurta. Trebuie lasata o rezerva de ochi pentru ca iarna este grea. Inainte de a purcede la taierea viilor savantul recomanda sa fie recoltate vite de pe mai multe portini ale plantatiei, care se vor taia la baza si se vor pune intro caldare cu apa in casa pentru cateva zile. Pe o foita se va nota ulterior viabilitatea mugurilor si in dependenta de rezultat se vor efectua taierile. Aceste lucrari vor incepe pe plantatiile mai rezistente la ger, apoi pe cele mai putin rezistente. Tudor Cazacu s-a referit si la amplasarea corecta a plantatiei pe relief. Or, pe pante viile sunt mai putin vulnerabile la ger decat in vai. Pentru a diminua pierderile provocate de bolile din 2011 savantul recomanda prelucrarea tufelor pana la perioada de inflorire cu preparate de contact, ce contin cupru, iar in perioada de inflorire - cu preparate sistemice. N-au fost trecute cu vederea nici modalitatile de protejare a plantelor de inghet care se efectueaza de obicei toamna. Intrucat Institutul National al Viei si Vinului din Moldova este in permanenta cautare a soiurilor rezistente si productive Tudor Cazac a informat participantii la seminar despre cele mai noi soiuri de struguri. Dintre soiurile tehnice care au si productivitate si sunt rezistente la boli a nominalizat "Floricica", "Roz Moldovenesc"- coacere timpurie; "Riton", "Viorica", " Muscat de Ialoveni", "Legenda" - mai tarzii.

  Soiurile de masa timpurii s-au completat cu "Avgustovschii", care se coace catre sfarsitul lunii iulie, este rezistent la ger, boli si da 7-8 tone de struguri la hectar si cunoscutul deja "Codreanca". Soiuri cu coacere medie - "Startovai", "Margaritar" la care ciorchinele atinge 700-800gr in greutate; tarzii - "Osenii ciornai", "Ialovenschii ustoicivai", "Muscat de Bugeac", "Kismis moldovenesc"; "Marta" care face struguri grei de un kg si "Tudor" cu boabe de 12-13 gr. ; "Vierul-59" si " Pamiati Negrulea". Soiurile fara seminte " Apiren alb", "Apiren roz", "Muscat letnii" si "Kismis lucistai" se impun prin calitatile gustative .

  Prezent la seminar Dionis Uritu, vice-presedintele raionului Criuleni s-a referit la posibilitatile de dezvoltare a sectorului vitivinicol din Moldova si la politicile Ministerului agriculturii si industriei prelucratoare din Moldova. Pentru relansarea complexului vitivinicol sunt surse de cca 75 mln Euro, dar sunt finantari inca nevalorificate de producatorii locali din cauza necunoasterii acestor surse. Pentru a redresa situatia in cadrul directiei agricole a fost angajat un specialist care se va ocupa cu identificarea surselor de finantare , sistematizarea informatiilor respective si distribuirea lor antreprenorilor rurali. A mai pomenit oficialul si de eventualitatea crearii in preajma Universitatii agrare din Moldova a unei piete agricole ce va include un complex de pastrare, sortare, spalare, ambalare a produselor agricole la care vor avea acces si criulenenii. Mihai Odobescu, coordonator ACSA, s-a referit la sursele de finantare a complexului vitivinicol si in special la faptul ca a fost publicat Regulamnetul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subventionare a producatorilor agricoli. Continutul lui la capitolul "Stimularea investitiilor pentru infiintarea plantatiilor multianuale si promovarea productiei vitivinicole " nu difera mult de cel din 2011, setul de documente ramanand neschimbat. Marimea sprijinului financiar acordat pentru infiintarea plantatiilor de vita-de-vie, depinde de soiuri si suprafata plantata. Suprafata minima elegibila e de 0,5 ha. Pentru soiuri de struguri de masa suportul statului e de 30 mii lei per hectar; soiuri de struguri pentru vin - 25 mii lei per hectar; plantatii-mama altoi si portaltoi, categoria biologica "baza" - 50 mii lei per hectar. Producatorii pot beneficia de subventii majorate in cazul infiintarii plantatiilor viticole compacte, care sunt infiintate de catre un grup de producatori, destinate obtinerii unei productii omogene de struguri pentru procesare si export cu suprafata de cel putin 25 ha pe terenuri plane si 12 ha pe pante - 5 mii lei per hectar;

  cu soiuri de vita de vie solicitate pe pietele de desfacere a productiei de struguri, a caror lista se aproba de catre ministerul agriculturii si industriei prelucratoare- 2,5 mii lei per hectar;

  cu material saditor de ca-tegorie biologica "certificat"- 2,5 mii lei per ha;

  destinate obtinerii productiei de struguri ecologici - 5 mii lei per hectar.

  Banii sunt accesibili din start. Atat doar ca Agentia Pentru Interventii si Plati in Agricultura nu mai are reprezentanti in teritoriu. Producatorii din raionul Criuleni si Dubasari pot prezenta cererile pentru primirea subventiilor la sediul AIPA din Chisinau.

  Interesati de informatiile teoretice participantii la seminar au facut schimb de opinii si s-au deplasat la ferma viticola Cricova sa vada in practica cum se ingrijeste via si cum pot si remediate greselile facute la taierea butucilor inainte de ger.

  
  E. Chiriac, 17 februarie 2012

• Orfana si respinsa, a devenit invalid

  O fetita de 15 ani din Parata, raionul Dubasari, s-a ales cu degeraturi la picioare, dupa ce a fugit de acasa si s-a adapostit in podul unei case nelocuite timp de cateva nopti. Alexandru Undelemn, medicul de familie din Parata, ne-a informat ca pe data de 4 februarie, pe la orele 12.00, a acordat ajutor medical de urgenta unei copile, care acuza dureri la picioare, dupa care a chemat ambulanta si a trimis-o la spital. Fata a fost adusa la cabinetul medicului de o ruda. Medicul a stabilit ca ea a suferit degeraturi de graduul II si III si drept urmare copila ar putea sa sufere o amputare a falangelor degetelor de la picioare.

  O functionara din primarie, care n-a dorit sa-si divulge numele, ne-a informat ca fetita este orfana, sufera de retard mintal, si desi este scolarizata, le da foarte mari batai de cap responsabililor. "Nu este prima data cand aceasta fuge de acasa. Au fost cazuri ca am gasit-o la Dorotcaia, s-a dus la niste prieteni. Am perfectat de cateva ori intreg setul de documente si am cerut autoritatilor, Ministerului Protectiei Sociale, sa o institutionalizeze, dar n-am fost sustinuti. Ni s-a spus ca politica actuala este dezinstitutionalizarea si integrarea in familia biologica sau extinsa, dar copila nu are parinti, nu are casa, toate rudele au semnat refuz sa o tuteleze, pe motiv ca sufera de retard mintal si are un comportament antisocial, fiind implicata si in furturi. Fiziologic, insa, aceasta se dezvolta obisnuit. Si daca azi nu ingheata, maine-poimane te pomenesti ca ramane insarcinata... Ajutati-ne sa o institutionalizam!", spunea functionara.

  "Fata se afla sub tutela unei matuse, care insa este hotarata sa renunte la calitatea sa de tutore, si familia ei fiind din categoia celor vulnerabile. Astazi am fost informati, ca trebuie sa mergem la spitalul unde este internata fata, impreuna cu medicul-sef al raionului, ca tutorele sa dea acordul pentru operatia de amputare a falangelor degetelor. Am avut recent o sedinta cu responsabilii privind situatia acestui copil. I-am convocat pe primar, asistentii sociali si pe toate rudele. Nimeni nu doreste sa-si asume responsabilitatea de tutore pentru ea. Vom inainta documentele fetei la Comisia pentru copilul aflat in dificultate si vom cere sa fie institutionalizata", a explicat situatia Maria Jimbei, vice-presedintele raionului Dubasari.

  Pe de alta parte, procuratura raionului anunta ca va initia o ancheta in legatura cu prestatia factorilor responsabili vizavi de acest caz. In opinia procurorului raionului Valentina Bradu, situatia copilului si consecintele aflarii acesteia sub tutela denota faptul ca cei care au avut obligatii de functie sa intervina in solutionarea cazului ei nu si le-au indeplinit conform fisei de post.

  Conform datelor oferite de structurile teritoriale de asistenta sociala la 01 ianuarie 2011, in republica au fost inregistrati 7157 copii orfani sau ramasi fara ocrotire parinteasca asupra carora a fost instituita tutela/curatela si 2512 copii adoptati de catre cetateni care domiciliaza permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Incepind cu 1 ianuarie 2012, copiii tutelati vor primi indemnizatie cate 600 de lei lunar. In 2011 indemnizatia a constituit 500 de lei.

  
  S. Cernov, 17 februarie 2012

• In 2012 - conditii fiscale mai dure

  Incepand cu luna ianuarie 2012, au intrat in vigoare modificarile la Codul Fiscal al Republicii Moldova. Fata de anul precedent, in documentul fiscal pentru anul curent este stipulata marimea impozitului pe venitul obtinut in rezultatul activitatii de antreprenoriat, care este de 12%, iar activitatea gospodariilor taranesti va fi impozitata cu 7%. Intreprinzatorii individuali vor plati un impozit in dependenta de venitul inregistrat: 7% - pentru venitul pana la 25 mii lei, 18% - pentru venitul mai mare de 25,2 mii lei. Schimbari au intervenit si in marimea impozitului pe bunurile imobiliare, stabilit in dependenta de valoarea de piata a imobilului, si in marimea taxelor pentru folosirea drumurilor de catre unitatile de transport.

  Compartimentul cel mai discutat, insa, este cel ce stipuleaza sanctiunile fiscale pentru neeliberarea bonului de casa, a tichetelor de calatorie, pentru exploatarea unei masini de casa si control defectate, impiedicarea activitatii organului fiscal si multe altele.

  Toate acestea, potrivit responsabililor din cadrul organelor fiscale au un singur scop: disciplinarea contribuabililor.

  Am incercat sa aflam ce cred antreprenorii despre modificarile la Codul Fiscal introduse in anul curent si cum le vor influenta acestea activitatea.

  Dna L., patroana de intreprindere individuala:

  "Eu cred ca noile amenzi nu vor face altceva, decat sa dezvolte coruptia. Ma refer la marimea taxelor pentru incalcarile fiscale. Noi insa ne straduim mereu sa lucram fara incalcari. Taxele locale nu ne aranjeaza absolut deloc. Noi le achitam, dar le consideram discriminatorii. De exemplu, un butic cu aceleasi dimensiuni, care este exploatat de un singur patron achita patru mii de lei, si noi, doua intreprinderi mai mici, care ocupam aceeasi suprafata in alt butic achitam opt mii de lei, dar nu avem marfa mai multa, decat primul. Aceste masuri nu vor face altceva, decat sa sugrume micile afaceri. Noi achitam toate taxele si impozitele cerute, avem o contabilitate simpla, dar am vrea mai multa sustinere, care s-ar exprima in taxe locale mai mici si in impozitare la o cota mai mica".

  S. Mihailov, patron de magazin alimentar:

  "Cunosc ca pentru neeliberarea bonului de casa amenda este de la 10 mii pana la 50 mii de lei. Cred ca amenzile nu sunt echitabile si nu vor disciplina prea tare. Noi achizitionam toata marfa cu facturi si eliberam bonurile. Nu avem venit mare, pentru ca 80 la suta din marfa pe care o vindem este cea din grupa sociala, la care nu avem dreptul sa punem adaos comercial mai mare de 8% de la pretul producatorului. Si daca am procurat marfa de la baza angro care a adaugat la pretul producatorului 7%, noua nu ne ramane decat 1% pentru adaos. Dar chiar si asa, mai bine sa achitam impozitele, decat sa dam banii pe amenzi".

  A. Matei, director farmacie:

  "Amenzile sunt prea dure. Noi am achitat amenzi, nu atat de mari, de cand activam, dar ne straduim sa gestionam afarerea fara abateri de la legislatie".

  V. Nica, director de intreprindere:

  "Daca va referiti la impozitul de 12% pe venit, dupa mine, ar fi mai bine sa fie introdus un impozit unic, cum este in alte tari. In asa fel antreprenorii ar putea sa-si planifice mai bine activitatea, sa investeasca si sa se dezvolte, dar sa nu avem in fiecare an taxe diferite, cum se intampla actualmente cu cotele pentru asigurare medicala. Cat priveste marimea amenzilor, acestea nu vor face altceva, decat sa falimenteze micile intreprinderi. Surse de acumulare la buget sunt foarte multe, nu doar amenzile. De exemplu, aparatul administrativ este foarte mare. Cred ca parlamentarii de aici ar trebui sa inceapa economisirea surselor bugetare".

  
  S. Cernov, 17 februarie 2012

• Perioada renovarii institutiilor de cult din raionul Criuleni culmineaza cu sfintirea acestora

  

  Perioada renovarii institutiilor de cult din raioul Criuleni culmineaza cu sfintirea acestora. La 21 ianuarie, 2012 a fost sfintita biserica din comuna Hrusova, duminica trecuta - cea din satul Isnovat. Praznuirea Soborului Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur - a fost un prilej frumos de a aduce laude Domului. In pofida gerului de afara isnovetenii s-au adunat la sfintirea lacasului sfant, oficiata de un sobor de preoti in frunte cu IPS Vladimir, Mitropolit al Chisinaului si al Intregii Moldove. In timpul serviciului divin mai multi slujitori s-au invrednicit de inalte distinctii bisericesti: Prot. Vasile Enachi, parohul de la Isnovat, care a aniversat douazeci de ani de preotie, a fost decorat cu dreptul de a purta Palita si Cruce cu Pietre Scumpe, Prot. Ioan Turuta de la Onitcani, a fost decorat cu dreptul de a purta Mitra, Prot. Grigore Rotari de la Mascauti, s-a invrednicit de dreptul de a purta Palita si Cruce cu Pietre Scumpe, iar Prot Alexandru Parasii a fost decorat cu dreptul de a purta Palita. Impreuna cu enoriasii din sat a sarbatorit evenimentul si presedintele Parlamentului Marian Lupu, consilieri locali si raionali.

  Ulterior Mitropolitul Vladimir a vizitat Biserica "Minunea Sf. Arh. Mihail" din or. Criuleni, unde a fost intampinat de catre parohul Vasile Pistrui si numerosi enoriasi.

  Duminica Fiului risipitor si a Soborului Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur (potrivit calendarului ortodox) a fost binevenita si pentru sfintirea sediului Consiliului raional Criuleni recent reparat. Te-Deumul a fost oficiat de acelasi sobor de preoti. IPS Vladimir, Mitropolit al Chisinaului si al Intregii Moldove remarca ca cei prezenti la festivitate (functionari publici, angajatii consiliului raional, serviciilor desconcentrare, consilieri raionali) "au avut prilejul sa fie martorii unui act de curatire de cele rele a unui local intre peretii caruia se iau decizii de mare importanta pentru toti locuitorii raionului". In opinia Mitropolitului, procedura presupune si armonizarea atmosferei in colectiv, ridicarea productivitaii muncii, care vor fi de acum incolo in vizorul icoanei Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur, daruita de Mitropolit presedintelui raionului, Vitalie Rotaru.

  Alaturi de functionarii criuleneni au fost si deputatii parlamentari Chiril Lucinschi, Elena Frumosu, Nicolae Juravschi, Iurie Chiorescu, ministrul agriculturii si industriei prelucratoare Vasile Bumacov.

  
  Gh. Motricala, 17 februarie 2012

• Cumpana fabricii din Cosnita

  Fabrica de Conserve din Cosnita, conform hotararii Curtii de Apel Economice din 16.12.2011 a intrat in proces de insolvabilitate. Datoriile fabricii catre diferiti creditori sunt de peste 100,0 ml. lei, dintre care 85 % constituie datoriile fata de o banca comerciala pentru creditele obtinute, restul sunt datoriile fata de salariati, bugetul public national si diferiti agenti economici. Instanta a decis ca achitarea datoriilor sa fie efectuata prin lichidarea patrimoniului debitorului contra mijloacelor banesti. Acest proces pe langa faptul ca arunca in mrejele somajului peste 200 de persoane va pereclita si activitatea edificiului de purificare a apelor, serviciului pompieri, care se afla pe teritoriul fabricii si presteaza servicii pentru locuitorii comunei. Lucratorii acestor unitati au fost avizati prin ordinul din 20.01.2012, despre eliberarea din serviciu conform art. 86 alin.1 p.b al Codului Muncii.

  Primarul comunei Cosnita Alexandru Lesan, dar si presedintele raionului Dubasari, Grigore Policinschi sunt alarmati de aceasta situatie. Reprezentantii Autoritatilor Publice Locale nu sunt de acord cu vanzarea partiala a patrimoniului fabricii de conserve. Chiar si reprezentantul bancii creditoare pledeaza pentru vanzarea integra a intreprinderii. Despre falimentarea fabricii se vorbeste mai demult, cand pretul actiunilor intreprinderii la Bursa de valori a inceput sa creasca brusc. Atunci expertii vehiculau ideea ca fluctuatiile de la Bursa denota faptul ca cineva este interesat sa procure intreprinderea la pret derizoriu. Jocurile mari, insa, nu-i intereseaza pe simplii angajati ai fabricii, ei mizeaza pe un salariu ca sa-si poata intretine familia si achita facturile. Acest fapt depinde de asigurarea continuitatii activitatii celei mai vechi fabrici de conserve din RM, fondata la 15 mai 1932.

  
  E. Alexei, 17 februarie 2012

• Someri cu statut special

  Despre situatia somerilor din partea stanga a Nistrului s-a discutat la o sedinta comuna a Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca (AOFM) Dubasari si Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Potrivit lui Vasile Micu, directorul AOFM Dubasari, proprietarii de cote agricole, situate dupa traseul Dubasari-Rabnita si care nu au acces liber la ele, sunt plasati in categoria somerilor cu statut special.

  Acestia sunt domiciliati in satele Molovata-Noua, Cocieri, Cosnita, Dorotcaia si beneficiaza de ajutor de somaj in perioada cand nu pot lucra sezonier. Statut special aceasta categorie de beneficiari de prestatii sociale a capatat in anul 2006, cand taranii improprietariti au fost privati de posibilitatea de a se intretine din pamantul pe care-l au, din motive politice. Potrivit functionarilor, in 2006 ajutorul de somaj pentru ei era stabilit in marime de 300 de lei, in 2012 marimea acestuia a ajuns la 743 de lei si nu poate depasi 25% din marimea venitului mediu pe economia nationala.

  "Pana acum somerii cu statut special au fost antrenati in lucrari sezoniere la Fabrica de Conserve din Cosnita. Cand sezonul prelucrarii legumelor si fructelor se termina, acestia reveneau la indemnizatia oferita de AOFM Dubasari. - ne informeaza V. Micu. - In urma consultarilor cu structurile consiliului raional, vom lua o decizie, daca se va schimba cumva statutul somerilor din satele nominalizate".

  
  S. Cernov, 17 februarie 2012

• Baiatul care si-a faurit destinul

  Sergiu Catirau de la Hartopul Mare face parte din putinii tineri care-si face cariera cu fortele proprii, ajutat doar de harul Dumnezeiesc si capacitatea de munca pe care i-au altoit-o bunicii. Cunoaste viata de orasean, dar nu se da in laturi nici de la muncile campului. Nu se sfieste sa o ajute prin gospodarie pe mama Profira, cand aceasta are nevoie.

  Anul 2012 pentru Sergiu Catirau a inceput cu "brio" si cu mize mari. Tanarul interpret a lansat o piesa noua - "In ritmul dragostei", care se bucura de succes. A sustinut preselectia la Concursul interpretilor de romante "Crizantema de argint" si la 24 februarie 2012 va evolua pe scena Teatrului National "Mihai Eminescu" din Chisinau cu doua romante. La 6 martie, cand este si ziua lui de nastere, planifica sa lanseze primul album, ce include 16 piese si are genericul "Scumpa, maiculita mea". Spre toamna se viseaza student la Academia de Muzica si Teatru. E numai idei nepotul sotilor Natalia si Profir Catirau din Hartopul Mare. Satenii il cunosc ca fiind interpret de mic. Nu avea nici sapte ani cand a mers la un concurs raional si a luat primul loc cu piesa "Sarmana socrita mea", culeasa in sat. Acest succes l-a bucurat, dar nu l-a impresionat prea tare. A fost o bucurie, insa pentru buneii Natalia si Profir, care i-au vegheat copilaria si carora le spune cu drag "mama" si "tata". De la ei a deprins cumsecadenia si evlavia. Ca un copil cuminte mergea cu bunelul Profir la biserica, canta in corul bisericesc si visa sa devina preot, iar uneori si artist. Ulterior vizitand mai multe manastiri se vedea membu al unei comunitati monahale. Bunica Natalia i-a respectat dorinta si cand implinise varsta de 16 ani l-a insotit la manastirea Curchi. Urmatoarea duminica a plecat la manastire singur. A fost prima despartire de familie si n-a fost usoara, dar era alegerea lui. Stia baiatul randuiala, insa si-a dat seama ca supusenia si retragerea de la lume nu-i ceea ce-si dorea el. Astfel ca a mers si la scoala de muzica "V. Poleacov" din Chisinau, unde studia canto academic, dar continua sa cante si in corul de la manastire. Aceasta legatura cu manastirea o pastreaza in continuare si cand paseste pragul acelui lacas este primit ca un membru al familiei, chiar daca a ales forfota lumeasca. A activat in formatia "Doina Armatei". Acum isi menajeaza individual cariera.

  - Nu-i usoara viata de artist - recunoaste tanarul interpret - dar e interesanta. Cei trei metri de scena imi sunt si casa, si masa, iar aplauzele spectatorilor imi incarca bateriile pentru mult timp. Am sprijinul familiei si ma bucur mult ca cele trei surori, mama Natalia si fratele sunt prezenti la toate manifestatiile unde concertez. Regret ca nu mai este tata Profir... Ma bucur ca i-am intalnit pe compozitorii Mihai Toderascu, Silvia Grigore, Solo Dorin care mi-au incredintat piesele lor. Cu Solo Dorin am lansat si slagarul deja "In ritmul dragostei".

  - Care gen de muzica iti este mai aproape de suflet?

  - Pentru un cantaret nu este o problema sa interpreteze diferite genuri, dar ma regasesc mai mult in romante.

  - Ti-a spus cineva ca vocea ta, maniera interpretativa se aseamana cu cea a lui Fuego?

  - Mai multa lume si chiar Fuego, in cadrul unei emisiuni televizate, mi-a zis-o.

  - Te bucura sau te deranjeaza aceasta asemanare?

  - Fuego este un nume de referinta in muzica romaneasca,dar asemanarea dintre noi este o aparenta, vocile noastre difera prin registru, tonalitate. Eu am destinul meu.

  
  E. Chiriac, 17 februarie 2012