Articole din 9.09.2011.

• Taiatul in verde asigura roada buna pentru anul viitor

  

  Seminarul organizat de Asociatia Obsteasca "Criul Fermier" cu tema "Lucrarile de intretinere a plantatiilor pomicole tinere" a adunat peste treizeci de participanti, intereasati de noile metode de ingrijire a livezilor exploatate super intensiv. De asta data Trofim Gavrilov, consultant regional ACSA din Anenii Noi, horticultor si agronom, le-a vorbit fermierilor si consultantilor despre specificul formarii coroanei pomilor la mar si prun, mai bine zis, despre noile tendinte si metode de taiere a coroanelor, care asigura, de rand cu masurile de protectie, cu sistemul de lucrare a solului in plantatii, roade bogate si, respectiv, rascumpararea investitiilor.

  Lectia practica s-a desfasurat la lotul Gospodariei Taranesti "Jorja Dumitru", livada de pruni fiind la al patrulea an de dezvoltare. Trofim Gavrilov s-a referit la tendintele pietii privind calitatea fructelor, specificand ca nu exista fructe de calitatea I, II sau III, dar exista calitatea ceruta de piata. Daca piata cere ca diametrul marului sa fie 65 de mm, atunci livezile trebuie exploatate in asa fel, ca sa fie asigurata roada anume de acest diametru. Anume cerintele pietii modifica schema de plantare, intensitatea exploatarii si modul intretinerii. Tendinta mondiala este de a indesi plantatiile, reducandu-se termenul de exploatare pana la 15-20 de ani, dupa care livada se schimba cu alta noua. O alta tendinta a pietei agricole mondiale, potrivit lui Gavrilov, ar fi stabilitatea preturilor la produsele agricole, paralel cu cresterea preturilor la alte categorii de marfuri, cum ar fi produsele energetice. De aceea fermierii se straduie sa obtina de pe suprafetele existente o cantitate mai mare de roada, fara a diminua calitatea produsului, accentul fiind pus pe calitatea portaltoiului, fertilizantii folositi, irigare. Daca in anii precedenti se considera roada buna daca adunau de pe 1 ha de mar 15-20 t de fructe, de la prun 10-15 t de fucte la ha, in zilele noastre aceste performante nu mai costa nimic, deoarece tehnologiile noi permit obtinerea a 45-50 t de mere de pe un ha de livada si 25-30 t de prune de pe un hectar.

  Lectia practica a starnit interes vadit pentru noile metode de formare a coroanei la pruni si, respectiv, pentru felul in care se programeaza cantitatea roadei pentru anul viitor. "Ceea ce am invatat noi cu 30 de ani in urma nu mai este valabil", spuneau participantii la seminar, intr-atat de mult s-au schimbat metodele de exploatare a plantatiilor si, respectiv, cele de ingrijire.

  La finele demonstratiei practice participantii la seminar si-au exprimat dorinta de a reveni la plantatia respectiva in anii urmatori, pentru a vedea care sunt rezultatele noii tehnologii de taiere si ingrijire a livezii respective, ca sa poata compara cu rezultatele obtinute dupa metodele practicate pana in prezent.

  Seminarul a fost convocat si coordonat de catre Mihai Odobescu, coordonator de proiect in cadrul Asociatiei Obstesti "Criul-Fermier" cu sustinerea financiara ACSA.

  
  S. Cernov, 9 septembrie 2011
  In imagini: lectia practica a lui Trofim Gavrilov

• Schimbarea a inceput cu rebotizarea Directiilor

  La 27 iulie 2011 consilierii raionali din partea PLDM si PCRM au aprobat noua organigrama a Consiliului raional Criuleni. Reprezentantii Partidului Liberal si ai Partidului Democrat s-au declarat in opozitie. Conform deciziei "Cu privire la organigrama si statele de personal ale Aparatului Presedintelui raionului si subdiviziunilor subordonate Consiliului raional" subdiviziunile Consiliului raional Criuleni vor fi reorganizate de la 1 noiembrie 2011. Astfel Directia Agricultura si Dezvoltare Economica se va transforma in Directia agricultura, politici economice si relatii funciare, din care vor face parte Sectia agricultura si dezvoltarea industriei prelucratoare, Sectia economie si reforme si Serviciul relatii funciare si cadastru - 7 unitati. Sef de directie, din oficiu, vice-presedintele Dionis Uratu.

  Directia Dezvoltarea Teritoriului se va numi Directia Dezvoltare Comunitara, si va include Sectia constructie, gospodarie comunala si drumuri, Sectia arhitectura, urbanism si administrarea proprietatii - 13 unitati. Sef de directie, din oficiu - vice-presedintele Tudor Malai.

  Directia Generala Invatamant a Consiliului raional Criuleni a fost rebotezata in "Directia Generala Educatie a Consiliului raional Criuleni" si va avea 11 specialisti.

  Prin decizia respectiva in raionul Criuleni se infiinteaza deja Directia investitii si relatii economice externe cu sase functionari.

  Vice-presedintele Ion Tigovas, este si seful Directiei asistenta sociala si protectia familiei, dar coordoneaza si activitatea Directiei Cultura si Turism si Directiei Generale Educatie.

  Directia generala finante, Directia investitii si relatii economice externe, Sectia administrativ financiara, serviciul asistenta juridica, Serviciul tineret si sport, conform noii organigrame, vor fi in subordinea directa a presedintelui raionului.

  Secretarul Consiliului va coordona activitatea Sectiei administratie publica, Serviciului resurse umane si Serviciului arhiva.

  
  Info. E.C., 9 septembrie 2011

• Este clasa I si la Cosernita

  Situata pe malul Nistrului, la o raspantie de drumuri, localitatea Cosernita numara sub doua mii de locuitori. Situatia grea din tara, de multi ani deja, face ca mai multe tinere familii sa paraseasca satul natal in cautarea unui trai mai decent. Primele institutii care au de suferit in urma micsorarii numarului tinerilor locuitori sunt gradinita si scoala. Reforma invatamantului promovata actualmente de Ministerul Educatiei poate lipsi satul Cosernita de gimnaziu. Acest fapt alarmeaza oficialitatile, caci investitiile facute in ultimii ani in institutiile de invatamant prescolar si preuniversitar din localitate ar putea fi compromise.

  Anul acesta, bunaoara, a fost renovat capital acoperisul gimnaziului. Cheltuielile de cca 824 mii lei au fost acoperite din proiectul finantat de FISM si sursele atrase din bugetele local si raional. De asemenea s-a reconstruit gardul imprejurul institutiei. Cei 116 elevi ce studiaza in gimnaziu vor beneficia si de o sala sportiva renovata. Tot cu suportul FISMului a fost dat in exploatare noul bloc al gradinitei "Ghiocel". S-au chletuit mai bine de jumatate de milion de lei, dar au uitat de cantina. Astfel ca hrana pentru copiii de la gradinita se aduce de la gimnaziu. De altfel interventiile facute in aceste doua institutii sunt cam tardive. O parte din coserniteni si-au trimis copii deja sa invete in alte sate, iar copii care s-au nascut ulterior nu pot acoperi golul demografic creat la moment. In urmatorii ani situatia se va redresa. Gradinita planificata pentru 50 de locuri este acum neincapatoare pentru copiii existenti in localitate, desi pentru a completa clasa I catre 1 septembrie 2011, sunt doar 9 copii de sapte ani. Ideea administratiei gimnaziului de a scolariza si cei sase micuti de la gradinita de pana la 7 anisori nu era sustinuta, deocamdata, nici de parinti, nici de educatori. Directoarea interimara a Gradinitei "Ghiocel", Rodica Virlan, explica reticenta prin faptul ca: "copii nu sunt inca pregatiti sa mearga in clasa intai, le va fi prea greu. Prin aceasta anticipare se traumeaza copilaria micutilor si cresterea/dezvoltarea normala ca personalitate". Rodica Virlan a recunoscut ca au mai fost tentative de scolarizare prematura, doar ca dupa un an de scoala parintii nemutlumiti de rezultate si-au mai dat o data odrasla in clasa intai, dar deja in alta localitate.

  Motive pentru plecarea copiilor din sat sunt diferite. Unul tine de urmarea fratilor mai mari la scolile cu clase liceale din Boscana si Vadul lui Voda, ca sa mearga parintii la adunari intr-o singura institutie. Alt motiv tine de spectrul de servicii oferite de scoala. La Vadul-lui-Voda si Boscana ii atrag sectiile de arte frumoase si alte activitati extrascolare.

  Cu toate acestea dna Liudmila Crapacenco, directoarea gimnaziului din Cosernita, crede in existenta scolii:"cum sa nu fie scoala in sat...aici e locul unde se creaza personalitatea si ce localnici cu tragere de inima pentru sat vom avea, daca nu va fi sadita samanta dragostei de locurile natale aici la ei acasa!?" E alarmata directoarea si de eventualitatea reducerii numerice a colectivului profesoral.

  Aceste si alte probleme au adus Cosernita la o raspantie sociala. Administratia Publica Locala in frunte cu Primarul Feodor Tipa a inaintat Ministerului Educatiei o cerere de creare a unei institutii cu profil dublu, cel de gradinita-gimnaziu.

  Intre timp, insa, atat pedagogii cat si parintii s-au mobilizat si au adunat 13 copii din localitate ca sa deschida clasa I. Astfel Gimnaziul a fost salvat.

  
  Dorin Magurean, 9 septembrie 2011

• Parteneriatul Criuleni-Laane Virumaa a demarat

  Ne-a comunicat ambasadorul RM in Estonia Victor Guzun, care a mai concretizat ca "echipa de guvernare a raionului Criuleni a reactionat promt si coerent la propunerea de cooperare lansata de noi".

  Ideea dezvoltarii relatiilor bilaterale moldo-estoniene a aparut dupa ce ambasadorul Victor Guzun s-a intalnit cu primarii, guvernatorul regiunii Laane Virumaa si le-a vorbit despre Moldova si cetatenii ei. Estonienii s-au aratat dispusi sa cunoasca tara si sa colaboreze cu autoritatile locale pentru a facilitata integrarea noastra europeana. Cooperarea ar consta in proiecte comune in domeniul administrarii eficiente a localitatilor, preluarea experientei in reformarea sectorului locativ, social, cultural, atragerea investitiilor straine, accesarea fondurilor structurale europene si cresterea capacitatii de asimilare a acestor fonduri, managementul retelelor de transport, canalizare, apeduct si al deseurilor. O alta prioritate ar fi aprofundarea relatiilor dintre comunitatea de afaceri din regiuni si parteneri din R. Moldova, cooperarea in domeniul educational, cultural si sportiv, schimburi culturale si academice, turism, sectorul neguvernamental etc.

  
  E. Motricala, 9 septembrie 2011

• Prin oameni tara se slaveste

  Personalitati ce au contribuit la prosperarea materiala si spirituala a comunei Hrusova s-au intrunit recent in incinta Primariei locale pentru a-si spune pasul vis-a-vis de cei 20 de ani de Independenta a Republicii Moldova,a medita asupra destinului Limbii noastre. Profesori, educatori, directori, primari si-au depanat amintirile legate de viata pasnica, iar veteranii celui de al II-lea razboi mondial Mihai Coliban si Ion Grajdian au vorbit despre cele intamplate pe campul de lupta. Eugenia Verdes a venit la intalnire cu un recital de poezii - creatie proprie.

  Intrunirea data a fost un prilej pentru oficialitatile locale de a aprecia aportul consatenilor in prosperarea localitatii si a le inmana cate un cadou simbolic in semn de recunostinta.

  
  Natalia Spetetchi, bibliotecara, 9 septembrie 2011

• Molovata Noua are si teatru

  Satul Molovata Noua a sarbatorit recent 250 ani de la fondare. Cu acest prilej artistii locali au prezentat un concert de zile mari. Alexandra Besleaga, directoarea muzeului a vernisat o expozitie inedita de lucrari artizanale,specifice localitatii. Noutatea sarbatorii a fost spectacolul"Trei femei si doar dreptatea" in regia Rusandei Pahomi, prezentat de trupa de actori, constituita pe langa Muzeul din Molovata Noua.

  
  9 septembrie 2011

• Limba n-are doua fete

  S-au incheiat sarbatorile oficiale, dar a ramas gustul amar al discreditarii lor. 31 august, ziua in care sarbatorim, de 20 de ani, ca nimeni in lume, Limba noastra nu s-a evidentiat prin respect pentru graiul matern. Depuneri de flori, recitaluri de poezie, cantece pe versurile poetilor nationali pentru o ora, emotii traite de acelasi grup de intelectuali an de an, in rest - toata ziua, precum si tot anul - strainisme. Daca ar fi fost zi de lucru, poate la serviciu, functionarii ar fi vorbit mai mult si mai corect romaneste, dar asa ... Unii au tacut muncind pe lanuri, altii s-au distrat langa gratare interesati mai mult de ce le cade pe limba, decat de ce le iese din gura. Din acest motiv in acea zi s-au auzit mai multe interjectii... Chiar si in Piata Marii Adunari Nationale, unde candva cetatenii scandau: "Limba romana - acasa stapana" s-a cantat mai mult englezeste. La Criuleni seara unii se intrebau daca va fi guleanie. Si nu-i vorba doar de persoanele nascute la mijlocul seco-lului XX. Ati analizat vocabularul stradal al copiilor nascuti dupa proclamarea Independentei tarii? Ce-am sarbatorit? Oare n-ar fi mai onest sa nu cheltuim banii publici pentru sarbatori pe care nu le respectam, ci sa marcam evenimentele prin performante in munca, la studii, dar nu prin lenevii si bairamuri? Ca sa avem sarbatori trebuie sa fim demni de ele, dar sa nu trisam. Limba se cinsteste prin vorbire si scriere corecta zi de zi.

  
  M. Dorus, 9 septembrie 2011

• Schimbarea o fac localnicii

  Satul Onitcani trece in ultimii ani printr-o perioada de primeniri. Aspectul Liceului Teoretic s-a schimbat considerabil. In anul 2008 au fost alocate din bugetul local in urma vanzarilor de teren, 1milion 200 mii lei pentru schimbarea in intregime a geamurilor si a usilor de la intrarea principala a institutiei. Anul acesta cu ajutorul Consiliului raional Criuleni si a APL, pentru reparatia capitala a WC din interiorul institutiei de invatamant, au fost alocati 152 mii lei, iar 24 mii lei au fost alocati pentru amenajarea unui cabinet de munca pentru fete.

  In reparatia capitala a gradinitei, APL impreuna cu Consiliul Raional au investit 310 mii lei.

  Ambele institutii de invatamant sunt conectate la centrala termica ce functioneaza pe baza de gaze naturale. "Pregatirile pentru noul an scolar sunt finisate, la unele capitole chiar pe nota 10!" ne marturiseste contabilul primariei Onitcani, Ludmila Lupascu.

  In anul curent APL, in frunte cu primarul Leonid Vozian a reusit sa schimbe usile si geamurile Caminului Cultural, alocand din fondul disponibil 312 mii lei. Mai nou la Casa de Cultura iarna va fi incalzire. Astfel ca activitatea bibliotecii satesti, colectivelor "Armonia", "Izvoarele" nu va mai fi afectata de frigul iernii.

  Primarul Leonid Vozian acum este in cautarea finantelor pentru constructia 1 km din drumul principal ce traverseaza satul, conectarea a unei parti a satului (in jur de 50 de case) la apeduct, conectarea la sistemul de canalizare centralizat a gradinitei si scolii. Sunt intentii realizabile, gratie mobilizarii satenilor si gestionarii corecte a banilor publici si a patrimoniului local.

  
  Dorin Magurean, 9 septembrie 2011

• Integrare sustinuta de investitii

  Cabinetul de ministri a aprobat la 6 septembrie Programul activitatilor de reintegrare a tarii pe anul 2011. Documentul prevede finantarea unor proiecte de sustinere a institutiilor de invatamant si localitatilor din regiunea transnistreana.

  Astfel, liceele si scolile cu predare in baza grafiei latine din Rabnita, Tighina, Tiraspol, Grigoriopol, Dubasari, Corjova si Roghi vor primi cate 50 mii de lei. De asemenea, vor fi reparate cladirile administrative ale primariilor din Corjova si Varnita, se va efectua reparatia drumului central din s. Harbovat, renovarea apeductului din satul Copanca si renovarea canalizarii la Liceul Teoretic din s. Dorotcaia.

  Devizul de cheltuieli al activitatilor prevazute in program constituie 9 milioane 260 mii lei. Tot din acesti bani vor fi finantate reabilitarea podului plutitor de la Molovata Noua, crearea unui centru de reintegrare si reabilitare a persoanelor in s. Varnita, imbunatatirea conditiilor de activitate a efectivului moldovean antrenat in operatiunile de mentinere a pacii etc.

  Viceprim-ministrul Eugen Carpov a precizat ca vor fi alocate suplimentar 100 mii lei pentru ca pana in martie 2012 sa fie elaborate publicatii si brosuri informative despre razboiul de pe Nistru, cu ocazia implinirii celor 20 de ani de la izbucnirea conflictului.

  
  E. Chiriac, 9 septembrie 2011

• Cine solicita si cum vor fi repartizate apartamentele sociale

  Lucrarile la blocul cu 70 de apartamente sociale din or. Criuleni se apropie de finisare. In aceasta cladire sunt 15 apartamente cu o camera, suprafata totala a unui apartament fiind de 35, 63 m.p, 30 apartamente cu 2 camere, S- 55,87 m.p, 20 apartamente cu 3 camere S- 80,60 m.p si 5 apartamente cu 4 camere- S-104,84 m.p.

  Criteriile de eligibilitate pentru acordarea locuintei in locatiune.

  1.Criterii de acces la locuinte:
  - sa aiba un venit mai mic sau egal cu minimul de existenta stabilit de Biroul National de Statistica; la data depunerii cererii, sa fie inregistrat de organele administratiei publice locale in raza carora vor fi construite locuinte sociale;
  - nu au in proprietate locuinta (indiferent de amplasarea acesteia), teren pentru constructia de locuinte, terenuri cu alta destinatie sau casa construita capital in intovarasiri pomicole, precum si nu au instrainat locuinte in ultimii 5 ani;
  - nu au beneficiat de credite preferentiale pentru constructia de locuinte in ultimii 5 ani si corespund unei din urmatoarele conditii:

  ...detalii... DESCARCATI TOT TEXTUL