In editia din 8 aprilie

Articole din 8.04.2011.

O provocare la unire ### Ajuta, dar si monitorizeaza ### Deja cu gandul la toamna ### "Baietii de sat" acuzati de trafic de fiinte umane ### Oficial: A inceput campania electorala ### Surpriza de prier ### Indemnizatii de somaj pentru 11 mii de persoane ### Cu masina-n... magazin ###

• O provocare la unire

  

  Determinarea exprimarii de interes si suportului din partea proprietarilor de terenuri agricole a fost scopul discutiilor desfasurate in satele Parata si Cosnita, raionul Dubasari. Intruniti in incinta Caselor de Cultura proprietarii funciari au ascultat discursurile reprezentantilor programului Compact ce are intentia sa ajute la renovarea a 11 sisteme de irigare in republica Moldova, inclusiv cea de la Cosnita.

  Valentina Badrajan, director executiv le spunea ca: "Banii ce sunt alocati de Corporatia "Provocarile Mileniului", sunt de fapt banii dati de oameni asemeni voua din America, care vor sa contribuie la diminuarea consecintelor secetei in tara noastra. De succesul programului "Compact" va depinde venirea ulterioara si a altor investitori in Moldova. Sistemul de irigare va ramane in proprietatea statului, dar va fi gestionat de beneficiari. E un noroc pentru locuitorii s. Pohrebea, Cosnita si Parata ca au fost acceptati pentru finantare, or, la concurs au participat 42 de localitati. Sistemul de irigare de la Cosnita poate asigura cu apa 2800 ha, dar in cadrul proiectului se va pune miza si pe sporirea veniturilor producatorilor agricoli care vor fi ajutati sa creasca produse de calitate, competitive.". Valentina Badrajan le-a mai amintit ca este foarte important ca oamenii din sat sa-si expuna parerea in cadrul elaborarii proiectului de reabilitare a sistemului de irigare si i-a informat ca vor fi organizate si cateva studii peste hotare, ca localnicii sa vada cum functioneaza statiile noi si ce beneficii ar putea avea si ei.

  Coordonatorul proiectului Anatol Fala a povestit ca vor fi procurate pompe noi cu capacitati mai mari, dar cu consum energetic mai mic. Toate retelele vor fi contorizate la hidrant si fiecare va sti cat consuma si cat trebuie sa plateasca. A. Fala a amintit ca lipsa irigarii aduce Moldovei pierderi anuale de 400 mln. lei.

  Discursul juristului Oleg Utica a fost urmarit cu mare atentie. Cosnitenii au murmurat neincrezatori cand au auzit ca nu vor trebui sa plateasca pentru reabilitarea sistemului, cum se proceda la constructia gazoductului sau apeductului. Au incuvintat ca statutul de membru al asociatiei este benevol. Unii s-au bucurat cand au auzit ca pot beneficia de irigare chiar si fara a deveni membru al asociatiei, dar s-au alarmat cand li s-a explicat ca in acest caz asociatia are dreptul sa le stabileasca o taxa de trei ori mai mare pentru consum.

  De altfel, spunea juristul Utica, tarifele vor fi stabilite la adunarea generala a asociatiei si din aceste venituri va trebui intretinut personalul statiei de irigare si asigurata functionarea asociatiei. Ulterior s-a purces la alegerea membrilor comitetului de constituire a Asociatei Utilizatorilor de Apa(AUP). Initial parea o procedura de rutina, insa cei prezenti au dejucat componenta initiala. Pentru ca nu participa la adunarile din localitate satenii l-au exclus din lista pe directorul fabricii de conserve, Sergiu Grajancovschi, inlocuindu-l cu inginerul Stepan Cebotari, care era prezent in sala. Fiecare membru al comitetului, care va activa in baza de voluntariat, a fost votat nominal. Au fost acceptati Petru Lesan, Tudor Banaga, Elena Cocieru, Lidia Coica, Nicolae Sercel si Nicolae Bazga.

  Discutiile au continuat si dupa sedinta. O buna parte dintre cei prezenti au semnat Acordul de interes. Altii au iesit suspiciosi, dar toti au fost de acord ca este necesara o conlucrare, o unire a eforturilor.

  - Suntem inconjurati 17 km de apa si nu putem iriga. Pentru ca nu-i unire. Daca cineva vrea sa ude plantatiile, altora li se pare scump si renunta si acesta la intentie, pentru ca este scump, nu-i convenabil sa porneasca statia pentru o persoana, iar noi cultivam in special cartofi, ceapa, varza, culturi care au nevoie de irigare - spunea Nicolae Bolgari.

  - Se planifica un lucru bun, - zicea Petru Porubin, specialist principal in domeniul mecanizarii - numai ca suna straniu "Provocarile Mileniului". Deocamdata, nu-i unire. Lumea asteapta ca o sa vine cineva si o sa ne faca ceva. Sistemul acesta de irigare include 1800 ha de terenuri la Cosnita, 1151 ha la Parata. O sa fie in castig legumicultorii, pomicultorii. Astfel se va contribui si la consolidarea terenurilor. Trebuie, insa schimbata mentalitatea, ca sa constientizeze omul ca el e stapan cu toate drepturile si responsabilitatile de rigoare.

  Intrebata daca a semnat acordul de interes, o matusica a bravat: "Eu pentru bagarea banilor in pamant nu ma iscalesc. Va ploua - bine, daca nu, n-o sa am de prasit." Un batranel, mai in etate ca matusa, insa, i-a explicat: "Gandeste-te ca asta nu-i pentru mine, nu-i pentru tine, da-i pentru copiii, nepotii nostri. Cine a scos tevile din pamant daca nu noi?

  - Nacialinicii - ii replica batranica - Ei le-au carat cu masinile... da cand te adresezi la ei cu vreo intrebare is ocupati...

  - Las" noi sa facem acum pentru copii - o indemna barbatul.

  Anatol Ciubuc, inginer cadastral in primaria Cosnita, sustinut si de alti sateni, puncta: "Am citit ca pe insulele Filipine, oamenii construiesc terase de pamant pe terenurile stancoase, trag apa in sus, la inaltime pentru a creste orez, dar la noi, daca-ti dau si bani, e pacat sa nu faci ceva si sa te plangi de saracie".

  Semnarea Acordului de interes continua si in aceste zile, caci un lucru mare se face cu migala si chibzuinta.

  Programul Compact sustinut de Corporatia "Provocarile Mileniului" prin proiectul "Tranzitia la Agricultura Performanta" isi propune pe langa reabilitarea sistemelor de irigare centralizate si reforma sectorului de irigare, asigurarea accesului la finantare pentru agricultura si cresterea vanzarilor in agricultura performanta. De rezultatele lui vor putea beneficia peste 9000 de gospodarii agricole din 28 localitati.

  
  E. Chiriac, 8 aprilie 2011

• Ajuta, dar si monitorizeaza

  Medicii din Zug, Elvetia, au intreprins o a doua vizita la Criuleni pentru a vedea finalizarea primei etape a proiectului de colaborare cu spitalul raional, initiat acum un an si programat pentru trei ani de zile. Insotiti de juristul consiliului cantonului Zug si de un reporter al ziarului local, medicii au venit la Criuleni pe 25 martie ca sa discute despre urmatoarea etapa a colaborarii si sa se convinga ca echipamentul pe care l-au trimis la Criuleni in luna ianuarie a ajuns cu bine si este folosit conform destinatiei. Grigore Uratu, directorul spitalului criulenean, le-a inmanat elvetienilor o scrisoare de multumire prin care isi explima gratitudinea fata de intreaga societate din Zug pentru suportul material acordat spitalului din Criuleni. Si Dumitru Simon, presedintele raionului, le-a multumit pentru intentiile lor si i-a asigurat ca bugetul raional isi va onora obligatiunile anuntate la inceputul proiectului, in special la reparatia sectiei chirurgicale in intregime. Beat Wicky a mai spus ca si in Elvetia, o tara prospera, este dificil sa colectezi bani pentru donatie, dar oricum se straduie sa se tina de cuvant. Tocmai de aceea au invitat si ziarista, ca prin intermediul publicatiilor despre Criuleni in presa locala sa motiveze conationalii lor sa ajute cu ce pot cetatenii moldoveni. Medicii elvetieni au subliniat, ca ei si-ar dori foarte mult ca ajutorul lor sa fie valabil pentru multi ani inainte. Implicarea dumnealor nu inseamna dezvoltarea medicinii de lux, ci asigurarea accesului la serviciile medicale pentru orisicine.

  Discutiile si detalizarea unui eventual contract de colaborare cu firma care va efectua reparatia celor cinci incaperi ale blocului operator au avut loc a doua zi. Dupa ce Grigore Uritu le-a explicat toate subtilitatile unui contract de achizitii publice incheiat conform legislatiei in vigoare, elvetienii au decis sa incheie un contract direct cu firma care va efectua reconstructia pentru ca gestioneaza bani privati, si va pune accent pe trei conditii: pretul fix al lucrarilor, calitate foarte buna si respectarea termenelor asumate in contract, maxima transparenta, deoarece banii pe care ii vor investi la Criuleni sunt ai cetatenilor si pentru ei trebuie sa prezinte un raport. Administratia spitalului a intocmit si proiectul reconstructiei, si devizul de cheltuieli. Impreuna cu donatorii au convenit ca renovarea blocului operator va costa 529 mii lei.

  Chirurgii Beat Wicky si Karlheinz Leemann au adus si de data aceasta ceva echipament, inclusiv dispozitive optice si un electrocoagulator, folosit in chirurgia endoscopica, si chiar au dorit sa faca o interventie chirurgicala endoscopica, dar conditiile tehnice ale blocului operator de la Criuleni, deocamdata, nu se inscriu in parametrii ceruti pentru ca echipamentul sa fie instalat si utilizat. Beat Wicky l-a asistat pe chirurgul Vladimir Halipli la o interventie de care se practica la Criuleni, care la ei in Elvetia se fac deja altfel, si desi a fost mirat de cat de mult sange pierde pacientul, la fel a fost impresionat si de timpul redus de aflare a pacientului pe masa de operatie.

  Reprezentantii cantonului Zug au vizitat sectia chirurgie si au intrebat de pacienti, cum se simt pe paturile donate de ei, la care pacientii spuneau ca este o diferenta enorma intre comoditatea acestora si a celor vechi. "Bogdaproste, salteaua e foarte moale!", spunea o femeie in varsta.

  Oaspetii au tinut sa viziteze si sectia pediatrica, pentru a le aduce si ceva dulciuri copiilor internati acolo. Jurnalista a fotografiat minutios coridoarele reparate recent si saloanele colorate in albastru intunecat care, in lipsa lampilor pe culoare, pareau si mai sumbre. Un interes mare a trezit si incaperea in care mai functioneaza o instalatie radiografica, la fel foarte veche, pe care elvetienii au vizitat-o ca pe un muzeu al medicinii. Si dotarea acestui spatiu cu echipament nou la fel este prevazuta in memorandumul de colaborare dintre Spitalul din Criuleni si Asociatia din Zug.

  Translator si facilitator al contactului criulenenilor si elvetienilor a fost medicul de la Chisinau Tatiana Ghidirimschi. Dumneaei are partea sa de merit in aceasta colaborare, or, fiind la un stagiu in Elvetia, colegii de acolo au rugat-o sa le arate un spital republican. Atunci Tatiana le-a aratat trei spitale - republican, municipal si raional. Elvetienii au decis ca in spitalul raional ar putea sa desfasoare o activitate foarte necesara. De ce anume Criuleni? Pentru ca Tatiana Ghidirimschi s-a nascut la Molovata Noua, iar sotul sau este de la Roghi, raionul Dubasari, si dansa s-a gandit, ca si consatenii sai vor putea beneficia de servicii de calitate si echipament performant, or, dubasarenii tot la Criuleni se trateaza.

  
  S. Cernov, 8 aprilie 2011

• Deja cu gandul la toamna

  Consiliul raional Dubasari a aprobat modificarile la Regulamentul cu privire la organizarea concursului raional "Pentru cea mai buna pregatire a institutiilor de invatamant catre noul an de studii 2011-2012".

  In acest an, potrivit modificarilor, in concurs vor fi incluse toate institutiile, nu doar cele care-si prezinta singure oferta. Motivul pentru care a survenit aceasta schimbare in regulament, potrivit Larisei Braducean, sefa Directiei Invatamant Dubasari, este faptul ca si institutiile care participa la concurs, si cele care nu participa, se primenesc pentru a incepe cu success anul de studii, cu atat mai mult ca in anii precedenti inafara concursului ramaneau cateva institutii de invatamant, subordonate Ministerului Educatiei. Constantin Sucitu, directorul gimnaziului din Corjova a pus, insa, la indoiala faptul participarii institutiei pe care o conduce la concursul anuntat, pentru ca inca nu cunoaste, daca va fi institutia pregatita pentru concurs, sau ba, deoarece nu era adoptat bugetul de stat. "In lipsa unul buget de stat noi avem surse financiare doar pentru salarii, alimentatie si intretinere. Nu stim daca ni se va transfera ceva si pentru reparatii", a opinat directorul.

  Potrivit Regulamentului, la evaluarea institutiilor se va tine cont de felul cum vor fi varuite, vopsite si amenajate clasele si grupele, starea terenurilor sportive si de joaca, dotarea cu inventar sportiv si mobilier, materiale metodice si didactice. Veceurile, frontispiciile, documentatia scolara, cabinetul psihologului, poarta, gardul, cazangeria – toate vor fi notate si vor aduce puncte la nota finala. Institutia preuniversitara, care va fi declarata drept cea mai bine pregatita catre noul an scolar va fi mentionata cu diploma si un premiu de 10000 lei, institutiile, care vor fi clasate pe locurile 2 si 3, respectiv, cu cate 7000 lei si 5000 lei. Institutiile prescolare vor fi premiate respectiv : I loc – 7000 lei, II loc – 5000 lei, III loc - 3000 lei. Cheltuielile legate de organizarea si desfasurarea procesului de evaluare a institutiilor de invatamant vor fi achitate din bugetul DGITS Dubasari.

  
  S. Cernov, 8 aprilie 2011

• "Baietii de sat" acuzati de trafic de fiinte umane

  Doi tineri originari din raionul Criuleni, suspectati ca ar fi traficat trei domnisoare in Cipru pentru prestarea serviciilor sexuale, au fost retinuti de catre ofiterii Comisariatului de politie Ciocana. Politistii afirma ca banuitii profitau de vulnerabilitatea si situatia financiara a victimelor carora le promiteau ca vor fi angajate in calitate de dansatoare in cluburi de noapte si ca vor primi un salariu minim de 1000 euro.

  Flacaii si-au inceput "afacerea" inca din luna decembrie 2009, cand au indemnat si au determinat o domnisoara sa plece in orasul Lefcosa – Cipru la practicarea prostiutiei contra plata. In septembrie 2010, doua surori cu varstele de 19 si 20 ani, la fel au fost trimise in orasul nominalizat unde au fost impuse sa ofere servicii sexuale contra vointei lor pana in luna martie curent.

  Fetele intretineau relatii intime cu 5 - 7 clienti pe noa-pte. Suspectatii isi selectau victimele prin inselaciune si abuz de incredere, ca erau "baieti de sat".

  Acum ambii se afla in are-stul politiei si sunt cercetati penal pentru trafic de fiinte umane. In caz ca vor ajunge pe banca acuzatilor, insii ar putea sta dupa gratii de la 7ani pana la 15 ani.

  
  Info "E.C.", 8 aprilie 2011

• Oficial: A inceput campania electorala

  Alegerile locale din acest an vor avea loc la 5 iunie, Proiectul de lege privind alegerile locale a fost votat de majoritatea deputatilor din Alianta pentru Integrarea Europeana, comunistii s-au pronuntat impotriva.

  Vineri, 1 aprilie majoritatea parlamentara a votat modifica-rea Codului Electoral.

  Potrivit noilor prevederi, timpul de antena gratuit va fi acordat doar concurentilor electorali care vor candida la alegerile parlamentare si la referendumurile republicane, dar nu si la alegerile locale. Aceasta decizie a fost justificata prin numarul mare de candidati la functia de primar din toata republica, iar televiziunea publica nu poate asigura timp gratuit pentru fiecare.

  Proiectul de lege mai prevede amanarea implementarii Registrului Electronic al alegatorilor pana in anul 2015, precum si expirarea mandatelor alesilor locali dupa 4 ani de la data alegerilor, dar nu de la intrarea lor in functie. Campania electorala va demara cu cel putin 60 de zile inainte de alegeri.

  Desi or. Criuleni nu se compara cu municipiul Chisinau, spiritele electorale sunt incinse si in aceasta localitate, ca de altfel, si in celelalte, unde sub razele electorale a aparut atatia cetateni destoinici de mandatul de consilier si mai ales de portofoliul de primar, incat te miri, cum de mai figuram ca cea mai saraca tara a Europei.

  Patru partide si-au identificat deja candidatii la functia de primar al centrului raional. Astfel PCRM mizeaza pe Vitalie Onisciuc, Partidul Democrat - pe Mihai Sclifos, Partidul Liberal – pe Gheorghe Craciun, Partidul Liberal Democrat – pe Vasile Iapara.

  
  E. Alexei, 8 aprilie 2011

• Indemnizatii de somaj pentru 11 mii de persoane

  Atat au prevazut in legea bugetului parlamentarii moldoveni. E cifra ce ar trebui sa inspire optimism, caci presupune crearea mai multor locuri de munca si angajarea in sfera de producere a mai multor persoane. Datele Biroului National de Statistica vin, insa, sa ne alerteze, ca achitarea indemnizatiei de somaj in contextul preconizatelor optimizari ar putea deveni dificila.

  Conform datelor oficiale, la 1 ianuarie 2011, populatia stabila a Republicii Moldova constituia 3 milioane 560 mii 400 persoane. In anul 2010, populatia economic activa (populatia ocupata plus somerii) a Republicii Moldova a constituit circa 1 milion 235 mii 400 persoane, fiind in scadere cu 2,4% comparativ cu 2009. Somerii au constituit 92 de mii, in crestere cu 11 mii fata de anul 2009.

  In 2010, numarul somerilor (conform criteriilor BIM) a fost de 92 mii, in crestere cu 11 mii fata de anul 2009. Dintre ei, 73,7% erau persoane cu experienta in munca. Somajul afecteaza intr-o proportie mai mare barbatii - 62,3% si persoanele din mediul urban – 62,4%.

  Durata medie a somajului a fost de 13 luni, in comparatie cu 14 luni in 2009. Cota somerilor ce se aflau in somaj de lunga durata (1 an si mai mult) a constituit 30,8%. Dintre acestia, 15,3% erau tineri (15-24 ani). Ponderea persoanelor care se aflau in somaj de foarte lunga durata (24 luni si mai mult) a constituit 12,8% din numarul total al somerilor. Urmau o forma de instruire doar 2,9% din totalul somerilor.

  
  M. Dorus, 8 aprilie 2011

• Inca un specialist principal

  Consiliul raional Criuleni va avea de acum incolo serviciu de personal. Decizia a fost luata la sedinta extraordinara a consiliului din 31 martie si aduce organigrama consiliului in concordanta cu Legea RM nr. 158, care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2009. Tudor Bobeico, sef sectie administratie publica in cadrul consiliului, prezentand proiectul deciziei si atributiile serviciului personal, a mai spus ca aceeasi lege stabileste noi principii de evidenta a functiilor publice si a persoanelor angajate in functii publice, iar rezultatul evaluarii va putea servi drept temei pentru avansarea (sau devansarea) in grad a functionarului, cu stabilirea unei categorii de salarizare in corespundere cu gradul sustinut. Serviciul personal va avea o unitate, cu statut de functie publica, cu denumirea de specialist principal pentru resurse umane.

  Functia data a mai fost inclusa in organigrama consiliului criulenean, dar a fost lichidata in 2006, acesta devenind singurul din tara care nu avea serviciul respectiv.

  
  Info "E.C.", 8 aprilie 2011

• Stop la pescuit!

  Serviciul Piscicol de Stat atentioneaza cetatenii despre stabilirea, in perioada 1 aprilie – 30 iunie, a regimului de prohibitie pentru pescuitul industrial/comercial, sportiv si de amator al tuturor speciilor de pesti si dobandirea molustelor, crustaceelor si altor vietuitoare acvatice in bazinele acvatice piscicole naturale. Pescuitul se interzice in fluviul Nistru pe sectorul de la Naslavcea pana la Camenca, in lacul de acumulare Dubasari, pe sectorul de la barajul Dubasari pana la satul Palanca si in bratul Turunciuc. In aceeasi perioada prohibitia se tabileste pe intreg cursul raului Raut, precum si in obiectivele acvatice piscicole, altele decat cele atribuite pentru activitati in domeniul pisciculturii. In lacul de acumulare Cuciurgan perioada de prohibitie va dura pana la 31 mai.

  
  Petru Ostrovschi, insp. principal pe sectorul Orhei-Criuleni al Serviciului Piscicol de Stat, 8 aprilie 2011

• Cu masina-n... magazin

  La 26 martie in jurul orei 20.30 un barbat de 32 de ani, locuitor al s. Parata, a pierdut controlul automobilului si s-a oprit in vitrina magazinului "Cornelus" din s. Cosnita, situat in imediata apropiere a traseului. Dupa izbitura de peretii magazinului, masina a derapat si a spulberat poarta altei gospodarii invecinate cu magazinul. In urma accidentului persoane traumatizate nu sunt, in schimb autovehicolul, poarta, magazinul alimentar au fost grav deteriorate. Potrivit lui A. Cebotari, inspector al Sectiei Politie Rutiera Dubasari, politia a deschis un dosar penal pe marginea incidentului,deoarece soferul a condus in stare de ebrietate. Acesta va mai avea de restituit paguba materiala, cauzata celor doi patimiti, marimea careia o va stabili ancheta.

  
  Info "E.C.", 8 aprilie 2011

• "Miss Gimnaziu"- 2011 a devenit Doina Serbul

  

  Voltaire spunea: "Adevarata frumusete izvoraste din sublim si simplitate". Predilectia pentru beatitudine o poseda fiecare, doar e necesara acordarea sufletului, asemeni unui instrument muzical, pe frecventa vibratiilor ei. In cadrul concursului "Miss Gimnaziu", desfasurat la Liceul teoretic "B. Danga", fiecare dintre cele sapte participante au confirmat acest lucru.

  Ghidate de prezentatorii Iulia Bradu si Petru Golovco, participantele au evoluat in cadrul a cinci probe: prezentarea, interpretarea unui cantec, concursul intelepciunii, proba dansului, prezentarea de moda si defilarea pe podium. Aceste probe au accentuat punctele forte ale fiecarei participante: arta cuvantului, miscare scenica, calitati vocale, subtilitatea, perceperea ritmului valsului si altele. Fetele au fost apreciate conform unor criterii riguroase si bine determinate de catre juriu.

  Suporterii si-au sustinut colegele cu o avalansa de aplauze, incurajandu-le si degajand atmosfera.

  In final, membrii juriului - Ecaterina Porubin, profesoara de limba si literatura romana, Tatiana Climenciuc, profesoara de limbi straine, si Radu Lungu, elev al claseii a X-a, membru al Consliului de Elevi, au anuntat totalurile si au pozitionat fiecare participanta, oferind titlurile bine meritate: Doinita Stoica – "Miss Frumusete", Anastasia Plesca – "Miss Gingasie", Elena Popa – "Miss Modestie", Ana – Maria Dumitrasco – "Miss Gratie", Ruslana Lichii – "Miss Eleganta", Natalita Cotorobai – "Miss Simpatia Publicului", Doina Serbul – "Miss Gimnaziu".

  Ecaterina Porubin a mentionat ca: "Concurentele s-au implicat cu multa bucurie si daruire, reusind sa creeze in liceu o adevarata sarbatoare. Aceasta activitate ne-a demonstrat unicitatea fiecareia in parte".

  Intr-adevar, domnitele au dat dovada de o mare responsabilitate si demnitate in scena.

  Coroana de "Miss Gimnaziu" a fost transmisa Doinitei Serbu de Alina Mantaluta, castigatoarea acestui concurs in 2010. Alina si-a incurajat colegele si le-a dedicat un cantec.

  Acest concurs a dovedit ca in liceul nostru sunt o multitudine de talente, care trebuie promovate, deoarece, intr-adevar, merita. As dori sa urez mult succes in continuare, perseverenta, munca asidua, aspiratii spre ascensiune si dezvoltare, felicitri tuturor participantelor!

  
  Cristina Serbul, 8 aprilie 2011
  In fotografii: participantele concursului.

• Vise transpuse cu acuarela

  Recent 14 discipoli ai scolilor de arte din Cosnita, Dorotcaia si Cocieri s-au intrunit la Cosnita pentru a executa o lucrare in acuarela la tema: "Eu si Pictura". Pe parcursul a cinci ore tinerii plasticieni au muncit asiduu explorand din plin tehnicile si imaginatia. Fiecare dintre ei se vedea invingatorul concursului raional al tinerilor plasticieni "O tara integrala noi toti ne dorim", cu genericul: "Pictura-amalgam de pasiuni". Valentina Semionov, sefa Sectiei Cultura admirand creativitatea tinerilor spunea ca: "scopul acestui concurs anual este de a initia tinerii in frumusetea de exceptie a artei si a-i stimula sa-si cunoasca abilitatile. Datorita acestui concurs, micii pictori au sansa sa imprumute din experienta altor participanti, caci doar prin concurenta, iti poti da seama de propria ta valoare."

  Cu penelul, dar mai mult cu sufletul, concurentii au fixat pe sevalet Natura, Frumusetea, Dragostea, Pacea or, totii isi doresc un singur lucru: o tara integra, pace si un cer neimpartit.

  Fiecare tablou executat in cadrul concursului are un mesaj si o valoare speciala, dar membrii juriului de specialitate au desemnat doar noua lucrari, desi toti elevii au fost mentionati cu diplome si prime. Clasamentul, conform juriului arata astfel : Locul I- Rosca Alina, scoala de arte din Cocieri; Rojco Ana, scoala de arte din Cosnita; Gluscenco Irina, scoala de arte din Cosnita. Pe locul II s-au plasat: Nirca Cristina, scoala de arte din Cocieri; Isacov Natalia, scoala de arte din Cocieri; Bulat Daria, scoala de arte din Cosnita. De premiul III s-au bucurat: Polevoi Natalia, scoala de arte din Dorotcaia; Cuzmenco Cristina, scoala de arte din Dorotcaia; Rosca Nastea, scoala de arte din Cocieri. Ceilalti participanti: Cristina Josan, scoala de arte din Dorotcaia; Negru Alexandra, scoala de arte din Cosnita; Beleacova Ecaterina, scoala de arte din Cosnita;Braguta Tatiana, scoala de arte din Dorotcaia; Ursu Cristina, scoala de arte din Cocieri.

  Felicitand participantii la concurs presedintele raionului Dubasari, Grigore Policinschi si-a exprimat speranta ca:"prin arta putem uni ambele maluri ale Nistrului, arta va fi o punte, care uneste copiii de diferite nationalitati din diferite zone ale lumii."

  
  M. Dorus, 8 aprilie 2010
• 

  Literatura uneste oamenii impatimiti de frumos

  Drept confirmare este si concursul international "Veronica Micle", organizat de Despartamantul "Mihail Kogalniceanu", Iasi, in colaborare cu ASTRA Bucuresti. Nu au lipsit la editia curenta nici reprezentantii ASTRA "Ioan Sarbu" Criuleni.

  Concursul a inclus trei categorii: poezie, proza si eseu. Toti elevii basarabeni, care au participat la concurs, au obtinut rezultate frumoase si s-au intors acasa cu trofeie. Mariha Migaes de la Cahul a luat premiul III pentru poezie, Daniela Barsa din Chisinau si Maria Farama din Nisporeni - mentiuni pentru poezii, iar Diana Frumosu din Criuleni - premiul I pentru eseu. La festivitatea de premiere au fost invitati de onoare scriitoarele Claudia Partole si Liliana Armasu, profesorul universitar din Bucuresti Vasile Bogza, tinerii poeti din Craiova Gabriel Nedelea si Petrisor Militaru. In cadrul premierii laureatii au citit din lucrarile pe care le-au prezentat la concurs. Ulterior participantii au facut excursii prin "micul Paris", cum era numit Bucurestiul alta data. Areta Mosu, presedinta Despartamantului "Mihail Kogalniceanu", Iasi, spunea: "Scopul nostru esential e in a va aduna pe toti aici, unde se leaga prieteniile insotite de poezie si tot ce e sensibil in aceasta lume".

  Concursul a fost un pas nou facut pe calea succesului, gratie organizatorilor – ASTRA.

  
  Tatiana Iatco, ASTRA Criuleni, 8 aprilie 2010