Articole din 7.10.2011.

• "Nistrule, pe malul tau"

  

  Editia a IV a Festivalului Folcloric "Nistrule, pe malul tau" s-a desfasurat, traditional, la Dorotcaia, in prima duminica de octombrie.

  Maria Jambei, presedintele comitetului organizatoric, vice-presedintele raionului, a spus ca au sosit 13 colective, reprezentanti ai mai multor raioane din republica. Ne bucuram ca pentru prima data vor fi prezente colective din raionul Dubasari al autoproclamatei rmn, desi de mai multe ori au fost invitati, dar nu s-a reusit spargerea cortinei care desparte neamul nostru moldovenesc. Prin intermediul culturii ne vom restabili relatiile de colaborare, de prietenie, de bunavointa si intelegere. Va promitem ca vom asimila tot frumosul pe care ni-l veti demonstra azi in scena", a spus Maria Jambei, salutand colectivele din raioanele Ialoveni, Hancesti, Straseni, Orhei, Dubasari, or. Grigoriopol si raionul Grigoriopol, satele Taslac si Delacau, satele Goian si Harmatca, orasul Dubasari.

  Dupa ce alaiul colectivelor participante la festival a mers pe strada ce duce la Casa de cultura, demonstrand putinilor spectatori costumele scenice, festivalul a fost deschis de orchestra raionala de muzica populara "Gheorghe Murgu", dirijor Anatol Cojocaru, care a interpertat o suita de melodii populare si a acompaniat solisti tineri si foarte talentati, Ion Popovici si Irina Pavalache. In scena s-au perindat gazdele festivalului, formatia "Nistrenii de la Dorotcaia, condusa de Ion Ocoman, "Stejarel" de la Parata, cu Boris Pisarenco la pupitru de conducere. Formatia "Cimbrisor", din Suruceni, Ialoveni, condusa de Valentina Aga, a prezentat traditiile de Duminica Mare.

  Formatia folclorica "Razesii" de la Orhei, satul Isacova, condusi de Zinaida Balaban au prezentat obiceiul stravechi, promovat de nevestele si gospodinele de pe meleagurile noastre, ghilitul panzelor. "Frumos soarele a iesit, hai cu panza la ghilit". Evoluarea formatiei a generat aplauze inainte de sfarsitul evolutiei de pe scena, or, obiceiul nu mai este practicat astazi nicaieri, nici la Nistru, nici la Raut, locul ghilitului ocupandu-l masinile moderne de spalat. Zinaida Balaban zicea, insa, ca "... datoria noastra, a lucratorilor din cultura este sa pastram traditiile izvorate din sufletul moldoveanului, sa lasam ceva sfant pe acest pamant, sa prefacem chinurile omului in mare bucurie si sa lasam traditia, ca pe o lumanare arzanda, generatiilor in crestere" Cuvintele "ghilit", "sorit" sau calcatul cu farfuria chiar au fost o adevarata descoperire a festivalului. Melodii populare, care se cantau acum 30-40 de ani in Moldova au prezentat membrii formatiei din satul Goian, raionul Dubasari, "Nistreanca", condusa de Aliona Zgherea, care au cedat scena vecinilor, "cumetrelor" de la Harmatca: "Nistre, tu n-ai uitat, cum eram mic baiat", cantau cele cateva membre ale formatiei. Au urmat formatiile etnicilor ucraineni din raionul Grigoriopol, "Cervoni Striciki" si "Stojari", formatia "Rotunda" de la Vorniceni, Straseni, si ansamblul de muzica si dans popular "Arcusul" din raionul Hincesti.

  In scuarul casei de cultura, dis-de-dimineata primariile Ustia, Cocieri, Parata, Molovata Noua au vernisat expozitiile "Toamna de aur", iar discipolii Centrului "Concordia" de la Parata au avut grija sa nu flamanzeasca oapetii festivalului peste masura, si au pregatit expozitie cu vanzare a dulciurilor, dar si alte lucruri frumoase, confectionate cu manutele lor din margele, lana, ceramica, hartie colorata.

  La mare cautare au fost si placintele cu carne si cu cartofi, pregatite de catre bucataresele de la "Casa Mare" din Cosnita. In cateva minute cutia de preparate fierbinti a disparut prin pungutele participantilor la festival, iar Zina Izbas statea gata in orice clipa sa traga o fuga la Cosnita dupa urmatoarea partida de placintele, asupra carora staruiau in acea dimineata colegele sale.

  Expozitia Colectivului popular "Cutezanta, vis, fantezie", care activeaza la casa de cultura si la scoala din Taslac, raionul Grigoriopol, i-a uimit pe dorotcaneni prin maeistria, cu care au fost confectionate portrete si compozitii din fibre naturale, in special din paie. Frumusetile au fost confectionate de copii si maturi, condusi de profesoara de fizica Maria Pireva. Chiar si portretul lui Eminescu a fost executat din paie, fapt ce a starnit si mai mult admiratia vizitatorilor vernisajului. Alaturi de taslaceni si-au expus lucrarile si tinerii pictori de la Scoala de Arte din Dorotcaia. Festivalul a culminat cu o plimbare cu vaporul pe Nistru, iar cantecele, dansurile si voia buna au format pentru cateva ore o punte de unire a ambelor maluri ale raului.

  
  S. Cernov, 7 octombrie 2011,
  Imagini de la eveniment

• Copiii de la "Concordia" invata meserii noi

  Discipolii Oraselului Copilariei de la Pirita, prin straduinta zilnica si munca de peste un an de zile, au adunat o colectie impunatoare de lucrari hand-made, cu care pot tine piept oricarei expozitii sau vernisaj, fie in satul lor sau la capitala.

  Expozitia copiilor s-a bucurat cel mai mult de succesul vizitatorilor si la festivalul, care s-a consumat la Doroctaia pe 2 octombrie, iar conducatoarea atelierului de arte Ludmila Bufteac a vorbit cu multa pasiune despre munca sa si a discipolilor pe care-i ghideaza in lumea frumosului si utilitarului, caci copiii confectioneaza lucruri, care pot fi de folos in orice gospodarie.

  "Am deprins arta confectionarii obiectelor de la trainerii din Moldova sau de peste hotare, care ne invata pe noi, maturii, iar noi, la randul nostru, le transmitem cunostintele noastre copiilor. Confectionam impreuna cu ei obiecte din ceramica, din lana, din hartie, incercam sa confectionam mileuri crosetate, bijuterii. Toate aceste ocupatii le dezvolta fantezia, le creaza confort psihologic si stare de bucurie pentru rezultatul muncii lor".

  Atelierul de arte este frecventat, o data pe saptamana, si de copiii de varsta prescolara, cei mai varstnici pasionati de arte fiind adolescentii de 16 ani.

  Si baietii, si fetele lucreaza cu egala rabdare asupra bijuteriilor din margele multicolore. Baietii, ce-i drept, au o mai mare pasiune pentru brelocuri, pe care apoi le daruiesc fetelor, iar fetele - pentru margele, bratari si cercei. Toata lumea a admirat, insa, ciupicii din pasla, colorati amuzant, de diferite marimi si foarte bineveniti iarna in orice casa. "Pretul de 100 de lei pentru pereche poate cuiva sa para exagerat, dar materialele sunt foarte scumpe. Lana colorata, de exemplu, o achizitionam din Romania, iar munca se depune foarte multa pentru a pasli o pereche de ciupici", spunea Ludmila Bufteac.

  
  Svetlana Cernov, 7 octombrie 2011
  In imagine: Ludmila Bufteac prezinta lucrarile discipolilor sai

• Ziua bunicutelor la Hrusova

  a fost organizata in localul Casei de Cultura. Doamne cu diferita experienta de viata, ajunse sa fie chemate cu dulcele diminutiv "bunicuta" si-au organizat o sarbatoare, admirandu-si "florile vietii". Experienta mesteritei populare Anastasia Spetetchi, pedagogului Maria Gamangi raportate la actualitate au fost utile pentru toate participantele, iar versurile semnate de Eugenia Verdes le-au uns la inima ca o tamada. Buna dispozitie la sarbatoare a fost intregita si de cadourile oferite de administratia publica locala.

  
  Adriana Turcan, 7 octombrie 2011

• Pentru ca nu-s indiferenti

  Locuitorii satelor Molovata si Oxentea sunt alarmati ca cele 80 mln lei ce s-au investit in reconstructia traseului Ustia - Molovata ar putea fi discreditate de automobilele de mare tonaj.

  Din acest motiv saptamana trecuta ei au blocat pentru cateva ore traseul ca sa atraga atentia functionarilor de rang inalt asupra problemei. Situatia a fost conditionata de faptul ca automobilele de mare tonaj cara piatra de la cariera din Vascauti pentru reconstructia traseului Orhei - Rabnita. Primarul de Molovata Serafim Bejenari declara ca zilnic pe traseu se deplaseaza 30-40 camioane incarcate cu piatra, prundis, astfel ca drumul risca sa fie distrus. Localnicii au iesit la protest pentru ca adresarile la politia rutiera si autoritatile de rang raional nu au avut nici un efect, acestia motivand ca nu au baza legislativa pentru a interveni. Stefan Manole, seful politiei rutiere Dubasari a comunicat ca pe traseu va fi instalat un cantar si automobilele mai grele de 20 tone, vor fi redirectionate, iar soferii lor amendati.

  Vice-ministrul transporturilor Boris Gherasim a dat asigurari ca va discuta cu directorii carierelor, soferii, care circula pe acest traseu sa nu supraincarce masinile.

  Protestatarii au deblocat traseul, dar raman de veghe.

  
  L. Varlan, 7 octombrie 2011

• Primul raport la 100 de zile

  

  Locuitorii comunei Boscana au avut parte de primul raport public de activitate al primarului la expirarea termenului de 100 de zile de la intrarea in functie in ultimii douazeci de ani.

  Desi convocarea adunarii generale a satenilor a fost aprobata prin decizia consiliului local, la eveniment s-au prezentat doar trei din cei 13 consilieri alesi din partea a cinci formatiuni politice sa dirijeze treburile comunei. Primarul Anatol Vantu, a facut un raport amplu despre starea de lucruri in primarie, mentionand ca pledeaza pentru cooperare functionala, pentru rezolvarea problemelor comunitare, dar nu pentru satisfacerea intereselor personale economice. A anuntat ca a fost reziliat contractul de munca cu inginerul cadastru si in aceasta functie a fost angajata o alta persoana, ca pentru ceilalti functionari din primarie va fi organizata o evaluare a activitatii, ca a fost sfintit sediul primariei, ca a initiat cateva proiecte pentru sat. Referindu-se la patrimoniul comunei primarul A. Vantu le-a spus celor prezenti despre faptul ca cele zece blocuri ale fostei ferme au ajuns in proprietatea unei doamne, nascute in 1921, care locuieste la Edinet, ca fantana arteziana din sat este proprietatea unui domn ce locuieste in Hancesti, ca multe terenuri au fost instrainate si sunt proprietatea cetatenilor domiciliati in alte localitati si care nu au treaba cu problemele comunei Boscana.

  Primarul a indemnat parintii sa fie receptivi si sa se includa in activitatea Asociatiilor de la liceu si gradinita, asigurandu-i ca sursele adunate sub forma de cotizatie de membru sunt utilizate conform destinatiei. In acest an cu suportul FISM-ului va fi reparat blocul II la gradinita "Alunelul" iar locuitorii comunei vor primi titluri de proprietate de model nou in urma inregistrarii primare a gospodariilor din comuna.

  Ulterior au urmat intrebari din sala, care de fapt au conturat unele aspecte din activitate ulterioara a primariei. Satenii au abordat problema salubrizarii, migrantilor in localitate, calitatii apei, drumurilor, ordinii publice. Unii isi exprimau dezacordul cu galagia de la discoteca, cu focurile de artificii de la nunti, care le tulbura somnul. O discutie aprinsa s-a incins referitor la noul cimitir, or, la Mardareuca au mai ramas douazeci de locuri pentru inhumare si satenii au venit cu propuneri pentru o noua amplasare a acestuia, dar si cu argumente "pro" si "contra". Un omulean mai in etate intreba unde-s cele patru tone de motorina, prundisul care au fost date satului pentru reparatia drumurilor dupa inundatia din 2010. Cine a primit ajutoare din partea primariei in aceste o suta de zile? Altul se revolta ca a fost construita doar o singura statie de autobuze, ca ar mai trebui vreo doua in directia Chisinaului...

  Adunarea data a fost ca o tribuna si pentru alti functionari si specialisti din comuna.

  Perceptorul fiscal le-a amintit satenilor ca nu toti si-au achitat impozitele, ca din cele 187 mii lei planificate s-au adunat doar 84 mii lei, reprosandu-le ca multi au vandut pamanturile cetatenilor din afara satului, care au ajuns sa administreze 200, 100, 50 de hectare din mosia satului, dar care locuiesc la Chisinau si nu au grija de Boscana. A mai subliniat perceptoarea ca au datorii la achitarea impozitelor oameni instariti, pe cand cei cu venituri modeste sunt mai constienti si nu admit datorii la stat.

  Medicul din localitate le-a amintit satenilor ca au obligatiunea sa se prezinte in fiecare an la control, ca sa evite aparitia bolilor, ca din octombrie controlului profilactic vor fi supusi si copii. Doamna medic, drept raspuns persoanei care s-a revoltat ca nimeni nu mai cloreaza apa in fantanile din sat, le-a sugerat gospodarilor sa procure personal clor si le-a dat si indicatii sa foloseasca 100 gr de clor la metru cub de apa in scop de dezinfectare a izvorului. Dumneaei a atentionat parintii sa suplimenteze ratia alimentara a copiilor cu calciu.

  La finele intrunirii primarul Anatol Vantu si-a exprimat speranta ca la urmatoarea adunare, care se preconizeaza peste sase luni, vor fi prezenti si ceilalti consilieri si ca cetatenii vor participa si la sedintele consiliului local, or, "adunarile multe rezolva, chiar daca deschid si niste probleme".

  
  E. Chiriac, 7 octombrie 2011

• Diplome pentru cei mai activi promotori ai oamenilor in etate

  

  Catre Ziua Oamenilor in Etate, marcata traditional in prima zi de octombrie, circa 40 de pensionari din Criuleni au imbracat straie de sarbatoare si si-au dat intalnire la Centrul de zi pentru persoane in etate si cu dizabilitati "S.O.S.". Cu prilejul zilei, omagiatii au spus poezii despre cat de mult isi asteapta copiii acasa, au interpretat piesele preferate, acompaniati de acordeonistul A. Fileaev si dirijati de Ana Sandu, caci acestia sunt insufletitorii "Corului Senioritelor", care s-a format la Centru de la deschiderea lui. Cu mesaj de felicitare si recunostinta pentru bunicute au venit elevii scolii primare din Criuleni, ghidati de invatatoarea lor Irina Nicolai.

  Tatiana Neculai, directoarea Centrului, i-a asigurat pe cei prezenti ca in activitatea sa zilnica colectivul condus de ea tine cont de toate observatiile beneficiarilor si ca acestia sunt bineveniti oricand au posibilitate sa calce pragul Centrului. Directoarea le-a inmanat diplome celor mai activi beneficiari ai Centrului Ana Sandu, sotilor Fileaev, Maria si Anatol, sotilor Satnic, Valentina si Anatol, Anei Verejanu, Fainei Marina, Nelly Zaporojet, Verei Labusneac, Ludmilei Morozov, Zinaidei Postarenco, Ninei Caraus, Marinei Andronic, Rozei Slesariova diplome pentru activitate deosebita de promovare a valorilor si drepturilor persoanelor in etate, pentru implicare, daruire si afectiunea pe care o poarta semenilor. Cativa dintre beneficiari au urmarit programul de la etajul doi al cladirii, pentru ca din motive de sanatate nu au putut sa coboare la umbra plopilor.

  Felicitari si multumiri pentru munca depusa in tinerete pentru binele orasului au adresat celor adunati in curtea Centrului primarul Vitalie Onisciuc, Galina Sascov, sef SASPF a CR Criuleni, Alexandra Grajdian, presedinte AO "FCPS", Zianida Golban, asistent social in primaria Criuleni.

  Dupa ce programul artistic s-a consumat, a urmat o masa de sarbatoare in incinta Centrului.

  
  In imagini: sarbatoarea de la Centrul "SOS", 7 octombrie 2011

• Campul misterios mai incita spiritele

  Chestiunea nocivitatii sau inofensivitatii fostului camp Gama de la Onitcani a revenit in aceasta vara in atentia opiniei publice. Astfel, un grup de specialisti a efectuat masurari ale radiatiei pe teritoriul Asociatiei Pomicole "Agris", situata in extravilanul satului Onitcani, raionul Criuleni, in interiorul si imprejurimile fostului teren experimental al Statiei Didactico-Experimentale "Criuleni", care folosea in anii 70-80 in experientele sale asupra culturilor iradierea cu raze G (gama).

  Masurari in urma sesizarii unui ONG

  Masurarile au fost efectuate pe 14 septembrie, de catre Ion Ursulean, sef al Centrului de Radioprotectie a Centrului National de Sanatate Publica, cu aparatul dozimetric THERMO-FH-40G-L, fapt confirmat prin buletinul masurarilor dozimetrice si radiometrice, semnat de catre patru persoane, inclusiv Eugenia Zamsa, inginer cadastral, primaria Onitcani, Olga Gherciu, asistentul medicului igienist, Centrul de Sanatate Publica Criuleni, G. Leanca, asistent tehnic in Asociatia "Agris".

  Potrivit buletinului, au fost supuse examinarii teritoriul Asociatiei Pomicole "Agris" (drumul cental), teritoriile intre casele proprietarilor, teritoriul "Campului Gama", intrarea si fosta casa din care se dirija instalatia emitatoare de radiatie si perimetrul gardului. Buletinul masurarilor dozimetrice si radiometrice reflecta debitul dozei echivalente gama, in medie de 9-11 MR/h, comparativ cu nivelul maxim admis de 40 MH/h. Toti cei prezenti au semnat sub concluzia "Debitul dozei ambientale nu depaseste nivelul maxim admis pentru interiorul caselor de locuit (40 MR/h) si nivelul maxim admis pentru teritoriu (spatiu deschis) de 25 MR/h, Conform Normelor Fundamentale de Radioprotectie NFRP-2000 din 27.02.2001".

  Motivul pentru care au fost convocati specialistii a fost o interpelare din partea deputatei Elena Fumosu, care, la randul sau, a actionat in baza unei interpelari verbale, parvenite din partea conducerii fundatiei "Ecoul Cernobilului". "Motivul pentru care am initiat cercetarile este rata sporita de morbiditate prin cancer si tumori, care se atesta la locuitorii satului Onitcani. Scopul nostru este sa mobilizam autoritatile sa initieze programe de fortificare a sanatatii locuitorilor din partea locului, or, presupunem ca ar putea fi contaminate apa, solurile", spunea Natalia Hasan, presedintele fundatiei "Ecoul Cernobilului".

  Ion Ursulean, sef al Centrului de radioprotectie a Centrului National de Sanatate Publica, ne-a informat ca a efectuat cercetarile campului, inclusiv in casele din prima linie a intovarasirii pomicole, in care erau la acel moment gospodarii, iar situatia nu prezinta nici un pericol pentru sanatatea oamenilor. "Sunt la curent cu particularitatile privitor la statia experimentala de la Onitcani, am fost acolo de foarte multe ori si atunci, cand instalatia se exploata, si dupa. In acel loc se desfasurau cercetari stiintifice in domeniul agricol, se obtineau soiuri noi de culturi agricole, rezistente la factorii de mediu si daunatori, iradiate fiind cu raze gama. Nici teoretic, nici cu atat mai mult practic solul si apele nu puteau fi contaminate, deoarece instalatia data era solida si de tip inchis, deci, procesul tehnologic nu prevedea scurgeri de substante nocive in mediu. Astazi in imprejurimi si la locul aflarii acesteia este tot atata radiatie, cat si oriunde in alta parte. Instalatia a fost demontata si evacuata din campul respectiv cam la 2-3 ani dupa declararea independentei, dar pentru a va da o data precisa am nevoie sa ma documentez suplimentar", a declarat Ion Ursuleac pentru "Est-Curier".

  Si - Cernobilul a ajuns in lunca Nistrului Parerile localnicilor se impart in functie de experienta pe care o au. Eugenia Zamsa, inginer cadastral in primaria Onitcani, isi aminteste anul 1986, cum dumneaei, tanar specialist fiind, a fost implicata in masurarile nivelului radiatiei in lunca Nistrului, dupa catastrofa de la Cernobil, si rezultatele au fost socante: "Atunci nivelul radiatiei depasea de cateva mii de ori limita admisibila, si cetatenii nu au fost informati absolut deloc despre pericolul contaminarii, dar nici nu au fost atentionati cum sa se protejeze. La statia experimentala, insa, radiatia era controlata si strict dozata. Campurile respective sunt actualmente prelucrate de catre SDE "Criuleni".

  Pe de alta parte, orice cetatean, care doreste sa verifice locuinta sau gospodaria sa in vederea existentei unor surse de radiatie sau ionizare (care pot proveni, de exemplu, din materialele de constructie, utilizate la inaltarea locuintelor) poate face o solicitare in scris Centrului National de Sanatate Publica si, la ora si ziua programata de catre specialisti ei sunt gata sa cerceteze obiectul, ca sa excluda cazurile de iradiere a persoanelor care locuiesc sau care muncesc in locul respectiv. Potrivit lui Ursulean, cereri pentru efectuarea analizelor radiologice parvin, de regula, din partea conducatorilor de intreprinderi, care solicita verificarea incaperilor, a marfurilor importate sau exportate. Orice primarie poate solicita masurari pentru localitatea sa. Tarifele pentru servicii sunt accesibile, in unele cazuri se efectueaza gratis.

  Muncitorii nu erau informati despre pericole

  Mormanul de pamant care ingradeste statia se inalta la marginea satului, ca o marturie a timpurilor trecute, si care mai ridica semne de intrebare privind moralitatea cercetarilor, atata timp cat au fost implicati oameni. Iulia Zamsa este una dintre cei multi, care au avut un serviciu la campul gama. A muncit acolo intre anii 1974-1990, cu intrerupere pentru concediile de maternitate. Zice ca acum, in preajma a 60 de ani, se simte bine, este sanatoasa. Iata ce ne-a relatat femeia: "In functiile mele si ale altor muncitori angajati intra sa semanam, sa prasim culturile agricole, sa masuram plantele. Iarna aveam concediu, cat ni se cuvenea, in rest masuram lungimea stiuletilor de porumb, dezghiocam si cantaream boabele, fasolele, etc. Pe camp crestea si vie, si livada, de toate cate oleaca. In fiecare vara veneau savanti de la Moscova si Petersburg, se documentau, probabil. Nici un sef nu ne-a spus vreo data ca ceea ce facem este periculos pentru sanatate, in schimb de doua ori pe an eram transportati la Chisinau sa facem controale medicale, in special ni se cerceta sangele. Instalatia era dirijata doar de sefi, dintr-o incapere speciala. Inainte de conecatrea ei se pornea o alarma, care atentiona ca trebuie sa plecam. Dupa iradiere aveam voie sa intram pe lan peste cateva ore. Nu aveam haine speciale de protectie, dar fiecare purta cu sine un dozimetru, si daca nivelul radiatiei era mai mare decat norma stabilita, nu intram in perimetrul ingradit destinat experimentelor. Cand intram, scriam intr-un caiet special cat era nivelul radiatiei, ora la care am intrat si la care am iesit".

  Medicina crede cifrelor

  Tatiana Lupascu, asistenta medicala in cabinetul medicului oncolog de la sectia consultativa a Spitalului Raional Criuleni neaga vreo influenta speciala a fostei statii experimentale de la Onitcani asupra morbiditatii prin cancer a locuitorilor acestuia. In cei 9 ani cat munceste in acest cabinet opereaza cu datele statistice, mai putin cu emotii sau zvonuri. "Nu este satul Onitcani mai afectat de cancer comparativ cu alte localitati, - sustine Tatiana Lupascu. - La situatia din septembrie 2011 avem la evidenta 1020 de pacienti din tot raionul. In anul 2010 au fost diagnosticati primar 134 de bolnavi de cancer: 45 in Criuleni, 22 in Dubasarii Vechi, 7 la Mascauti, 9 la Cruglic, 7 la Magdacesti, 17 la Hrusova, 4 la Miclesti, 5 la Cimiseni, 8 la Balabanesti, 6 la Hartopul Mare, 4 la Jevreni. Cel mai trist este ca aproape toti vin la noi doar cand boala a avansat la stadiul III - IV - 57 de persoane din 134, toti cu varsta pana la 50 de ani. Afectiunile sunt localizate la femei preponderent la glanda mamara, col uterin, corp uterin. Pe locul II sta cancerul pulmonar si rectal. Factorii de risc sunt fumatul si abuzul de bauturi alcoolice, stresul, oboseala cronica, dar cel mai mult - cultura alimentatiei, calitatea hranei. La evidenta cabinetului sunt si 12 copii, dintre care 9 locuiesc in raionul Criuleni si 3 in raionul Dubasari. Cat priveste sa-tul Onitcani, in anul 2010 aveam la evidenta 26 de pacienti. In anul 2011 am luat la evidenta 5 persoane. Pentru comparatie, in 2010 in comuna Boscana erau 40 de persoane la evidenta, in 2011 am luat la evidenta 4 persoane, doi dintre care au decedat deja. La Cruglic in 2010 erau la evidenta 26 de pacienti, in 2011 am luat la control 6 persoane, 3 dintre care au decedat deja. Cele mai afectate localitati, la ora actuala, sunt Dubasarii Vechi si Slobozia Dusca. Foarte multa lume insa refuza sa se adreseze medicilor si cancerul se stabileste dupa necropsie", ne-a informat Tatiana Lupascu.

  
  Svetlana Cernov, 7 octombrie 2011

• Start promitator

  

  Zilele trecute a demarat Campionatul Republicii Moldova la fotbal feminin editia 2011-2012. Raionul Criuleni este reprezentat de echipa, "Narta" senioare si "Rapid" junioare. Dupa doua etape disputate la senioare autoritar conduce "Narta" care in prima etapa a invins "Victoria" - Ungheni cu 5:0, si "Roma"- Anenii Noi cu 7:0.

  La junioare in prima etapa "Rapid" a remizat 4:4 cu "Roma"- Anenii Noi si a invins cu 3:2 "Universitatea Tehnica Chisinau". Dupa doua etape junioarele din Criuleni ocupa locul trei in clasament fiind intrecute de "Academia"-Ialoveni si "Goleador"-Chisinau.

  
  Info "Est-Curier", 7 octombrie 2011