In editia din 6 mai

Articole din 6.05.2011.

De la Cruglic pentru Cimiseni ###Flori si diplome pentru finalisti ### A trecut Pastele, asteapta Hramul ### ###Veste buna pentru melpomena ### Violenta... ### Ana Lipceanu a luat Premiul Mare ### Fotbalul – regele sportului ### ###

• Ana Lipceanu a luat Premiul Mare

  

  Concursul zonal de interpretare instrumentala "Gheorghe Murgu" organizat bianual de catre Sectia Cultura Dubasari pentru a promova si stimula tinerele talente, schimbul de experienta, imbunatatirea stilului de interpretare profesionista si-a indeplinit misiunea. La 27 aprilie 2011, in incinta Centrului de odihna pentru copii si tineret "Prietenia", la editia a VIII-a au participat 30 elevi de la scolile de arte din raioanele: Ialoveni, Hincesti, Criuleni, Straseni, Orhei si Dubasari. Presedinte al juriului de specialitate, ce includea specialisti de la Colegiul de muzica "Stefan Neaga", cabinetul metodic din cadrul Ministerului Culturii, a fost artistul emerit al poporului, dirijorul orchestrei de muzica populara "Fluieras", Serghei Ciuhrii.

  Timp de sase ore participantii au interpretat sonatine, sonate, concerte, teme cu variatiuni, dar si piese din creatia compozitorilor romantici si contemporani, piese cu caracter popular. Juriul a avut discutii aprinse la stabilirea invingatorilor, dar pana la urma au ajuns la consens.

  Ion Berzan,de la Dorotcaia a castigat premiul I de rand cu semenii lui: Valeria Ciubotaru, Hancesti, Raisa Petcov, Sarata Galbena,Dumitru Lisan,Ialoveni,Pavel Pirau, Hincesti, Andrei Vlas,Sarata Galbena, Marcel Surchicin, Orhei. Premiul II a revenit mai multor reprezentanti ai scolilor de arte din raionul Dubasari: Vadim Zgherea din Cocieri, Ana Gincu, Nicoleta Iliin din Cosnita, Ion Dancuta, trompetist din Ustia, dar si Victoriei Bolohan din Ialoveni si lui Vitalie Cociug din Hancesti,. Pe locul III s-au plasat: acordeonistul Dumitru Boscanean, pianista Ala Cherimova, Criuleni; Dumitru Rus, Dorina Sajin, Dubasari; Marius Slipetchi, Straseni; Ion Pinzari, Ialoveni; Leonid Prisacaru,Ialoveni,Tina Sandu,Orhei, Andrei Plamadeala,Straseni, Victoria Donica, Straseni. Mentiuni pentru participare au primit: Olesea Scifos, Criuleni, pianista Zinaida Andreev, Ustia, Alexandru Grimaliuc, Dorotcaia, citaristul Cristi Lupsa, Cocieri, Doina Mamaliga, Hancesti, Mihai Ovanesov, Ialoveni. Premiul Mare l -a castigat ustianca Ana Lipceanu, fluierista de la Scoala de Arte din Cocieri, confirmand premiul I luat la concursul raional in 2010.

  Ala Britan, directoarea Scolii de arte din Cocieri solicitata de "E.C" spunea ca este multumita de prestatia discipolilor sai, dar ca acestea ar fi meritat mai mult decat 5 premii. Oricum profesorii Iurie Britan ,acordeonist, Leonid Jabinschi, aerofonist, Vadim Coica, chitarist, Aurica Bat, pianista si-au reconfirmat maiestria in evoluarea elevilor lor , iar corepetitorul Vera Lupolov a fost declarata cel mai bun concertmaistru.

  Ala Britan ne-a mai informat ca la 9 mai la Casa de cultura din Cocieri va putea fi admirata maiestria premiantilor concursului "Gheorghe Murgu", dar si a celorlalti discipoli ai scolii in cadrul traditionalului concert de totalizare.

  Lidia Roman de la Scoala de arte din Criuleni a declarat ca in acest an concursul a fost organizat mai bine decat in anii trecuti: " Pentru scoala noastra care este mica trei locuri premiante este un semn de bun augur". Satisfacut de evoluarea acordionistilor, pianistilor Valeriu Burlacu, directorul Scolii de arte din Criuleni viseaza la ziua cand la Criuleni va renaste si sectia de instrumente aerofone, asemeni teatrului care disparuse de pe agenda in ultimii ani, dar care in 2011 asemeni pasarii Feonix a renascut aducand institutiei trei premii importante la nivel de tara.

  
  E. Alexei, 6 mai 2011

• De la Cruglic pentru Cimiseni

  

  Cea de a XI-a editie a festivalul "Hristos a inviat!" initiat in 2000 la Cruglic prin decizia Directiei raionale Cultura si Turism in colaborare cu Protopopiatul de Criuleni si Dubasari s-a desfasurat la Cimiseni. Festivalul a fost precedat de o frumoasa expozitie a mesterilor populari din raion.

  La umbra copacilor, alintate de razele soarelui lucrarile din panuse ale Nataliei Cangea si a tinerilor panusari din Cimiseni, indrumati de prof. Angela Cazac, bijuteriile cioplite in lemn de Victor Pelin, broderiile Claudiei Curca de la Hartopul Mare, confectiile Liliei Cazacu si tablourile pictorilor de la Scoala de arte din Cruglic, LT " Boris Danga",Colacul si articolele de patiserie de la Rascova, tablourile din fibre vegetale si biserica din cozonac, confectionate de cimiseneanca Natalia Mihailova-Cibotari, precum si cartile semnate de Eugenia Craciun, emanau o lumina deosebita si atrageau ca magnetii privi-rile vizitatorilor. Gospodaria construita din chibrite de catre Petru Moldoveanu, elev din cl. IX-a a gimnaziului din Cimiseni a adunat in jurul sau mai multi curiosi, care apreciau dibacia si rabdarea autorului. Andrei Ciorba, directorul Casei de cultura din Cruglic, a transmis trofeul festivalului omologului sau din Cimiseni, Ion Sarateanu. Ridicati in picioare spectatorii au cantat troparul "Hristos a inviat!". Apoi in scena s-au pe-rindat colectivele invitate la festival de la Cruglic, Rascova, Boscana, Balabanesti, Corjova, Onitcani, Drasliceni, Jevreni, Izbiste si Criuleni. Au bucurat cimisenenii cu vocile lor si solistii formatiei "Tarancuta" de la Holercani, Dubasari.

  Sala nou reparata a caminului cultural era neincapatoare pentru oaspetii care au venit sa le aduca o sarbatoare si locuitorilor s.Cimiseni. Acest fapt i-a jenat nitel pe satenii care se simtiau numeric in inferioritate.

  - E cam rusine, ca nu a venit mai multa lume din sat - zicea un nene.

  - Sa fi fost un concert de muzica populara sau estrada erau mai multi—il linisti vecinul sau.

  - Puteau sa aduca scolerii...

  - Bine ca n-a fost adus nimeni cu sila aici – replica alt satean – Muzica asta nu-i pentru toate urechile, dar sunt si tineri in sala...

  Faptul ca audierea muzicii pascale, corale presupune si un efort intelectual mai mare l-a confirmat si compozitorul, maiestrul in arte, detinatorul inaltelor distinctii statale, Victor Creanga care spunea ca "Nu conteaza cati spectatori sunt, ci faptul ca ei a doua zi de Paste au venit sa se infrupte din acest spectacol. Am primit o satisfactie deosebita de la organizarea festivalului, desi mai aproape de rigorile unui cor a fost doar colectivul condus de Corina Donscoi de la Jevreni. Ma bucur, insa, ca oamenii au ocazia sa asculte cantece pascale. Or, cantecul s-a nascut in biserica si eu visez, ma lupt ca sa ajungem si noi sa renastem colectivele corale ca in Tarile Baltice unde am vazut cantand in cor 22 mii de oameni. Cantecul coral este cel mai democrat, cel mai desavarsit si cel mai eficient in educatia estetica a natiunii. Trebuie in fiecare raion sa fie asemenea coruri in care sa cante toti preotii, dar sa cante bine."

  - Ma bucur pentru Cimiseni, ca in sfarsit au parte si ei de o sarbatoare frumoasa - zicea si Andrei Ciorba de la Cruglic –dar n-as vrea sa se piarda acest festival, pe care l-am pornit cu patru colective ca la cea de a zecea editie sa evoluieze 20 deja. Ne-a bucurat ca se dezvolta cultura corala, caci cantecele pascale se interpreteaza si se asculta mai greu. Am creat o traditie la Cruglic si acum parca-s vaduvit de un copil. Anul acesta la Cruglic in aceasta zi a ramas un vid, pentru anul viitor, insa, vom inventa un nou festival, dar fara implicarea fetelor bisericesti. Or, pornind ca un festival local, fara Regulament, in care vroiam ca toata lumea sa se simta bine si sa promovam si cultura corala am ajuns la ce-am ajuns. Copilul cu doua moase ramane cu buricul netaiat. Ar fi bine ca fiecare localitate sa aiba festivitatea sa, autohtona, originala..."

  Valentina Bobeico, sefa Directiei Cultura si Turism Criuleni, militeaza pentru accesul la activitati culturale de calitate a tuturor locuitorilor raionului.

  - Ideea organizarii unui festival al cantecelor pascale a aparut in cadrul unei mese rotunde ce avusese loc dupa desfasurarea festivalului "O ce veste minunata". - spune Valentina Bobeico - Atunci preotul Nicolae Ciobanu a lansat propunerea de a organiza asemenea activitate la Cruglic. A fost o initiativa sustinuta de administratia publica locala, de directia cultura si de protopopiat. Astfel s-au perindat 10 editii, dar analizand evoluatia am constatat ca la ultimile trei editii la Cruglic veneau tot mai multi participanti si mai putini spectatori. Anul acesta la o sedinta a protopopiatul s-a decis, la insistenta preotului-paroh Protoiereului Mitrofor Ion Solonari, ca sa se organizeze festivalul la Cimiseni,pentru ca in ultimii ani aici nu s-a organizat nici o activitate culturala la caminul cultural, cu exceptia spectacolului de deschidere a acestuia dupa reparatie, cand a concertat Vitalie Dani. De altfel, eu sunt de parerea ca un festival cu statut de festival raional trebuie sa se desfasoare in centrul raional. Punctul vulnerabil al unor asemenea activitati tine nu atat de organizare, de finantare, cat de repertoriu. Nu sunt atatea cantece noi cu tematica pascala, ca sa nu se sature spectatorii sa le asculte ani la rand. S-ar putea la anul viitor sau peste doi ani festivalul sa se desfasoare intro alta localitate.

  
  E. Chiriac, 6 mai 2011

• Flori si diplome pentru finalisti

  

  Recent cele douasprezece finaliste ale concursului raional "Pedagogul anului - 2011" au fost omagiate in cadrul unei festivitati desfasurate in incinta Casei de cultura din Boscana, Criuleni. Cuvinte de admiratie, flori si diplome au gasit Directia de Invatamant si oficialitatile de rang raional pentru fiecare participanta. Membrii comisiei de concurs au remarcat capacitatile concurentelor si au pus accent pe reusitele si abilitatile profesionale individuale.

  Astfel profesoara de biologie Natalia Duhlicher a primit diploma pentru "maiestrie profesionala de exceptie", profesoara Hristina Minciuna - pentru "competenta profesionala de exceptie", educatoarea Liuba Novac- pentru "ingeniozitate", profesoara de geografie, Victoria Antocica - pentru "Ascendenta profesionala", educatoarea Eugenia Ciutac – pentru "inteligenta", invatatoarea Natalia Orbu – pentru "originalitate", invatatoarea Lilia Cotoman – pentru "competitivitate", profesoara de chimie Nadejda Burciu – pentru " eruditie". Nu a fost trecut cu vederea nici debutul profesional al profesoarei de l. franceza Lucia Bucatel.

  Calificativul de "Profesorul anului 2011" l-a castigat profesoara de istorie de la Magdacesti, Eugenia Ciutac, "Invatatoarea anului 2011" a fost declarata invatatoarea de la Scoala primara Criuleni, Aurelia Mantaluta, iar "Educatoarea anului 2011" a fost desemnata Liuba Bajora de la Porumbeni.

  Ala Boscanean, mo-deratoarea festivitatii, dar si membra a comisiei de evaluare, remarca curajul si daruirea de sine a cadrelor didactice care s-au incadrat in concurs, ce este o chestiune absolut benevola. De altfel, spunea Ala Boscanean, succesul participantelor la concurs a fost conditionat si de relatiile de colaborare pe care le au acestea cu colectivele unde activeaza si care le-au sustinut entuziasmul.

  In cadrul festivitatii au fost omagiati si elevii, dar si profesorii lor, care au obtinut rezultate remarcabile la concursurile scolare.

  
  Info "E.C",
  Foto. Bujor Tarigradschi, 6 mai 2011

• A trecut Pastele, asteapta Hramul

  Incepute cu intarziere lucrarile de constructia apeductului de la Ohrincea nu au fost finisate catre data preconizata. Pe timp de iarna ele au fost stopate. Ulterior termenul de executare a lucrarilor a fost prelungit pana la 30 aprilie 2011 Acest fapt i-a alarmat mai ales pe gospodarii care si-au construit apeduct cu trei ani in urma, punand mana de la mana si achitand cate 5000 de lei, numai ca sa poata beneficia de un trai decent.

  Cand ne-au spus ca se construieste apeduct pentru tot satul cu ajutorul FISM-ului ne-am bucurat ca si alti sateni vor avea apa in casa - spune o ohrinceanca din mahala de sus a satului - Dar am ramas si noi fara apa.

  Din luna decembrie a fost scoasa pompa de la apeductul nostru si stam fara apa- zice si Irina Tiganas. - Daca ar fi debitul mai bun in fantana mai rabdam, dar asa cand vrei sa speli, sambata mai ales, nu poti face menajul ca se termina apa in fantana. Am investit in apeduct, in baie, in masina de spalat, dar nu le pot folosi, ma uit la ele ca la exponate de muzeu. Lipsindu-ma de apa mi-au legat mainile si picioarele. Daca as sti cine-i vinovatul direct l-as obliga sa-mi aduca apa cu galeata de la fantana zi de zi. Inteleg ca trebuiesc efectuate lucrari la constructia apeductului, dar de ce trebuia scoasa pompa noastra, de ce a fost debransat apeductul nostru din timp. De cinci luni suntem fara apa, iar lucrari nu s-au facut. Noi, 20 de gospodari am facut apeductul si nu ne putem folosi de investitia noastra pentru ca cineva nu–si face constiincios datoria...

  Aceasta incomoditate va disparea pana la sfarsitul lunii- spune vice-primarul Mihai Zolotco- Recent lucrarile au fost reluate. Au fost instalate cisternele, procurata pompa si va beneficia de apeduct tot satul, nu doar 20 de persoane. Lucrarile sunt monitorizate foarte riguros de Alexandru Iurcu, reprezentantul comunitatii, care nu accepta devieri de la proiect.

  -Lucrarile la constructia apeductului sunt in toi. Oficial si legal se respecta prevederile proiectului, calitatea executarii este buna. Disensiunile de la inceputul realizarii acestui proiect si-au lasat amprenta asupra relatiei dintre beneficiari si antreprenori, dar situatia este redresabila. Catre 15 mai comisia de receptie va primi obiectul si atunci tot satul se va bucura de apeduct. Motive de alarma acum nu sunt. Orice lucru mare se face incetisor si in buna intelegere. La Ohrincea punctul vulnerabil este conlucrarea dintre antreprenor si beneficiari. Conform legii si unii si altii au niste responsabilitati, satenii, insa, mai mult vehiculeaza cu obligatiunile antreprenorului...- spunea inspectorul Nicolae Rotaru

  Mihai Cretu, seful de santier de la SA "Crio- Izvorul" solicitat de "Est Curier" spune ca: "Traseul este gata. Practic au ramas de executat lucrarile de finisare si amenajare.,.Avem cu cine si cu ce lucra, dar darea in exploatare depinde si de conditiile climaterice" Alexandru Iurcu, reprezentantul ohrincenilor, care in toamna trecuta reactiona foarte bolnavicios la orice deviere de proiect, in primavara curenta a devenit mai calm, desi n-a pierdut din exigenta.

  - Cred ca nici la Hram nu vom avea apa. - spune Alexandru Iurcu - In rezervoare apa este, dar cand va ajunge la consumatori mi-e greu sa spun. Trebuie facuta testarea cu aer a apeductului, urmeaza clorarea si lucrarile mai dureaza. Satenii sunt gata de conectare, daca le spun ca intr-o zi-doua se conecteaza, intr-o saptamana apeductul poate functiona. Vreo 50 de gospodarii au deja fantanile sapate si-s gata pentru conectarea la linia centrala. Au fost procurate si 110 contoare... Suntem in asteptare

  Locuitorii s. Ohrincea printre primii au reactionat la oferta FISM-ului pentru localitatile afectate de inundatiile din 2008 si chiar daca sunt putini, doar 324 gospodarii, au adunat repede contributia solicitata. E vorba de aprovizionarea cu apa a satului si oamenii nu au stat la indoiala. 124 gospodari au pus mana de la mana si au adunat contributia localitatii in valoare de 194,300 lei ca sa poata accesa grantul in marime de 75 mii dolari SUA. La licitatia din 17 iunie, 2010,la care au participat opt antreprenori, dreptul de a executa lucrarile de constructie a unei portiuni de apeduct l-a castigat SA "Crio-Izvorul". Antreprenorul isi asuma responsabilitatea sa indeplineasca volumul de lucrari inclus in caietul de sarcini contra sumei de 670 mii lei in 3-4 luni. La desemna-rea lui s-a luat ca baza criteriul "cel mai mic pret". SRL "Tvardita- TrasnGaz", care isi propunea sa faca lucrarile respective in perioada 1iulie-15 august 2010, avea un deviz de cheltuieli de 741.961 lei.

  
  E. Motricala, 6 mai 2011

• Veste buna pentru melpomena

  Concursul national "Tinere talente" la care au participat reprezentantii a 107 scoli de arte din Republica Moldova si a inclus trei compartimente: Muzica, Arta Teatrala si Arta Plastica a adus o veste buna pentru raionul Criuleni - aici renaste maiestria teatrala. Drept confirmare este faptul ca Tudor Turcanu de la Cruglic a ocupat primul loc la compartimentul Individual si poate considera deja ca visu-i de a deveni actor se realizeaza. Andrei Ciorba, indrumatorul premiantului spune ca are incredere in fortele si capacitatile baiatului si este bucuros sa-l ajute, desi iar placea ca marea daruire a artistilor sa aiba si un suport material pe potriva.

  Studioul "Vatra" de la Criuleni, condus de Mircea Gutanu a impresionat juriul cu spectacolul "Ca la noi, la moldoveni" si s-a plasat pe locul I. Ion Garnet a prezentat pantomima si s-a calificat pe locul II, iar locul III – l-a ocupat secventa din spectacolul "Micul print’, prezentata de discipolii Nataliei Dumitrasco de la Scoala de arte din Criuleni.

  Reprezentantii raionului Dubasari au confirmat ca sunt printre cei mai buni la arta plastica. Irina Gluscenco a obtinut Premiul III, in domeniul Pictura, realizand o lucrare la tema: "Sarbatorile Nationale".

  
  E. Alexei, 6 mai 2011

• Violenta...

  Violenta in familie a devenit un fenomen foarte caracteristic pentru Republica Moldova contemporana. Datele statistice prezentate pe site-ul MAI al RM arata ca cca 16 % din infractiunile inregistrate in 2010 sunt legate de vatamarea intentionata a integritartii corporale a cetatenilor, iar 36 % din toate infractiunile au fost comise sub influenta alcoolului. Statistica privind violenta in familie se contine anume la acest compartiment. Pe parcursul perioadei 04.04.2011 – 11.04.2011 in raionul Criuleni 5 din 70 de adresari ale cetatenilor la politie au vizat cazuri de violenta familiala cauzata de relatii ostile sau alti factori. Alte cateva cereri au avut la baza semnalarea violentei doar ca in aceste cazuri au fost implicati consateni, dar nu membri ai familiilor. Legea 45 "Cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie" defineste violenta in familie, care este "orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare sau de aparare a unor alte persoane, manifestata fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisa de un membru de familie contra unor alti membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum si contra proprietatii comune sau personale".

  Cine sunt victimele violentei domestice?

  Cateva cazuri prezentate mai jos nu inseamna ca sunt unicele, dar sunt cele mai recente.

  M. are 57 de ani si se declara victima a fostului sau sot. Procuratura Criuleni a depus cerere in interesele acesteia catre instanta de judecata, deoarece Maria a solicitat protectie impotriva agresiunii barbatului de care a divortat. In demersul procurorului se spune, ca actiunile violente s-au manifestat prin insultari si cauzare de dureri fizice – fostul sot a venit la domiciliul femeii si fara nici un motiv a lovit-o cu pumnii. La stabilirea pedepsei instanta a luat in calcul declaratiile victimei, a agresorului si a asistentului social din localitate. Circumstantele indicate au servit drept temei de aplicare a ordonantei de protectie a victimei.

  G. are 37 de ani. Femeia nu este la prima adresare catre organele de drept, pentru a fi curmate actiunile violente ale fostului sau sot, cu care locuieste in aceeasi casa. De asemenea, nu este primul proces de judecata, care intervine in viata lor pentru ca barbatul este violent si o bate. Astfel procurorul a solicitat instantei sa fie aplicata ordonanta de protectie a victimei violentei in familie pe un termen de 90 de zile, desi in alte cazuri fostii soti se mai impacau dupa conflicte.

  I. are 27 de ani. Prima cerere la politie precum ca femeia a fost agresata fizic si verbal a inaintat-o mama acesteia, dorind sa-si apere fiica de ginerele debusolat. Femeia s-a mutat cu traiul la parinti, fapt ce a nemultumit agresorul si mai rau. Intr-o zi acesta i-a telefonat sotiei si i-a cerut sa vina acasa, a numit-o injurios, dupa care a luat un moto-ferestrau si a deteriorat toata mobila si alte bunuri din casa. Tanara a cerut politiei sa o apere de sotul, de care intre timp a decis sa divorteze. Instanta a aplicat ordonanta de protectie a victimei violentei in familie.

  Cel mai recent caz, inregistrat la politia Criuleni, vizeaza o femeie cu doi copii, care a fost alungata de concubinul ei, care e si tatal copiilor, din casa in care locuiau impreuna. Casa apartine barbatului, dar el nu sta in ea, a incuiat-o si a plecat, lasand femeia si copiii fara adapost. In unele dintre asemenea cazuri nici parintii victimelor nu doresc sa se implice, acuzandu-le ca nu le-au dat ascultare sfaturilor, deci, n-au decat sa suporte consecintele.

  Cazurile descrise demonstreaza ca de cele mai dese ori victime ale violentei sunt femeile si copiii acestora, fie ele casatorite, divortate sau aflate in relatii de concubinaj. De multe ori acestea se apara impotriva furiei agresorului, prin metode disponibile la moment, altele, ori autoapararea poate duce la vatamarea grava sau decesul agresorului si in aceste cazuri victima devine inculpata pe dosare penale. De multe ori si barbatii devin victime ale agresiunii femeilor. Un caz s-a consumat recent, cand o femeie si-a lovit sotul de 70 de ani cu o tigaie in cap, iar peste patru zile acesta a decedat din cauza unei hemoragii provocate de lovitura. Statisticile arata, ca 40% din cazurile de abuz si violenta sunt comise in privinta barbatilor din partea membrilor familiilor. Copiii sunt martorii oculari ai scenelor obscene petrecute in familie, fapt ce le pericliteaza dezvoltarea lor fireasca. Deseori in locul mamelor sunt batuti copiii lor, care de regula nu sunt de vina cu nimic decat ca-i seamana la chip celei care l-a adus pe lume.

  Statul, acuzat de complicitate

  La 18 martie 2011 Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauzele Mudric versus Moldova si Eremia si altii versus Moldova, prin care reclamantii, victime ale violentei in familie, reclama complicitatea Statului la maltratarea lor, discriminare in baza de gen in a beneficia de protectia legii si incalcarea dreptului la inviolabilitatea domiciliului.

  Reclamanta Mudric (72 ani) a fost batuta sistematic in 2010 de fostul sau sot cu care a divortat 20 de ani in urma, dupa ce acesta a intrat ilegal in casa ei, a batut-o si a ramas sa traiasca fara permisiunea ei. Reclamanta a fost nevoita sa se refugieze la vecini si chiar sa innopteze afara. Nenumarate plangeri la politie si procuratura nu i-au oferit doamnei protectia cautata, iar ordonantele de protectie emise de instanta de judecata nu au fost nici una executata. Organele de politie si-au motivat inactiunile cu faptul ca agresorul sufera de maladie mentala de aceea nu poate fi atras la raspundere penala, iar refuzul de a-l evacua pe agresor din casa reclamantei, l-au motivat cu faptul ca agresorul nu are unde trai. In cele din urma, politia de sector nu mai reactiona nici la apelurile dnei Mudric Lidia despre violenta la care era supusa.

  Dna Eremia a fost batuta sistematic de fostul sau sot. Dupa depunerea cererii de divort acesta a devenit si mai agresiv, continuand sa o loveasca si sa o insulte, deseori in prezenta fiicelor minore. Nenumarate plangeri la politie, procuratura si Ministerul Afacerilor Interne, sotul fiind politist, nu i-au oferit doamnei Eremia si fiicelor minore protectie impotriva violentei in familie. Ordonanta de protectie emisa de instanta de judecata nu a fost executata, agresorul a incalcat-o in nenumarate randuri, inclusiv a batut-o pe dna Eremia si pe fiicele minore. Curtea a stabilit Guvernului Republicii Moldova termen pina la 16 mai sa raspunda la intrebarile legate de actiunile statului in a asigura drepturile reclamantelor la protectie impotriva violentei.

  "Prin intermediul acestor dosare dorim sa obtinem hotarari ale Curtii Europene care sa explice Guvernului Republicii Moldova ca din moment ce statul cunoaste, este sesizat verbal sau in scris de catre victima sau de catre avocat despre violenta in familie si nu intreprinde nimic, statul devine complice la maltratarea victimelor violentei in familie. In al doilea rand, speram si vom depune eforturi pentru a obtine o hotarare de la Curtea Europeana in care sa se recunoasca faptul ca violenta in familie este un fenomen bazat pe genul victimei. In marea majoritate a cazurilor de violenta in familie, victimele sunt femei, iar nereactionarea la plangerile despre violenta in familie constituie discriminare in baza de gen", a declarat avocata Doina Ioana Straisteanu.

  Pedepse mai dure pentru agresori

  "Schimbarile in legislatia Republicii Moldova operate in iulie 2010, in vigoare din septembrie 2010, au facut ca sa apara un mecanism real de combatere a violentei in familie, de aplicare a unei pedepse mai dure pentru agresori, - ne spune Alexandru Stanciu, sef de sectie in cadrul Comisariatului de Politie Criuleni. – Acum la orice abatere de acest gen avem posibilitatea sa sanctionam agresorul si sa protejam victima, ceea ce pana in 2010 nu a fost posibil. Agresorii, de regula erau doar avertizati in privinta comportamentului lor sau, cea mai dura pedeapsa era amenda. Nu as sfatui victimele sa rabde azi o palma si sa o lase fara atentie, pentru ca maine poate interveni ceva mai grav. Este adevarat, ca unele cereri adresate de victime, cand ajung la judecata nu sunt sustinute de victime si sunt respinse de agresor si partile se impaca, dar nu intotdeauna impacarea in sala de judecata inseamna si curmarea violentei. De multe ori se repeta. Si daca se repeta, atunci procurorii au dreptul sa deschida o ancheta penala. Deocamdata, nu avem dosare penale pe marginea cazurilor de agresiune in familie. In urma unor modificari la Codul Penal al RM violenta comisa in privinta unei persoane din familie se pedepseste cu munca neremunerata in folosul comunitatii de la 150 la 180 ore sau cu inchisoare de pana la doi ani. Aceeasi actiune comisa in privinta a doi sau mai multi membri ai familiei se pedepseste cu 180 – 240 de ore de munca in folosul comunitatii sau cu inchisoare de pana la 5 ani". In acelasi timp seful sectiei ordine publica recunoaste, ca in cazurile de violenta in familie actiunile politistului de sector pot fi intarziate sau insuficiente, de aceea dansul este dispus sa coopereze direct cu cetatenii care se confrunta cu acest fel de probleme, lucru pentru care face publice telefoanele sale de serviciu, la care poate fi contactat de orice cetatean: 22980, 20331, 060015550, Alexandru Stanciu.

  Ce este o ordonanta de protectie a victimei?

  In cazurile cand victima violentei domestice solicita protectie, instanta de judecata emite o ordonanta, prin care agresorul este obligat sa nu comita acte de violenta impotriva reclamantei, sa nu o ameninte cu aplicarea violentei, sa paraseasca domiciliul si sa nu revina fara autorizatia instantei de judecata, sa nu se apropie de locuinta reclamantei si de locul de munca al acesteia la distanta de cel putin 100 m, sa nu contacteze reclamanta, copiii acesteia, alte persoane dependente de ea, sa prezinte toate armele la sectia de politie, daca le poseda.

  Dupa emiterea unei asemenea ordonante, agresorul are dreptul sa mearga la locuinta din care este expulzat pentru a-si lua lucrurile personale, dar numai in prezenta colaboratorului de politie. Masurile de protectie sunt aplicate pe un termen de 90 de zile. Agresorul sau paratul, care nu va respecta ordonanta, poate fi tras la raspundere penala conform art. 320 alin (1) al Codului Penal al RM.

  P.S.: Efectele negative ale violentei in familie

  Psihologii afirma ca efectele si consecintele violentei domestice se regasesc pe mai multe planuri, afectand calitatea vietii si securitatea victimelor, Din punct de vedere al sanatatii fizice, victima poate suferi o serie de vatamari, de la ruperi de oase, raniri, ruperi de organe interne, pierderi de sarcina, boli transmisibile, boli ale aparatului digestiv, cardiac si locomotor, traumatisme craniene, pana la afectiuni invalidante de tip locomotor sau organic, mutilari, hemoragii interne, pierderi de organe, lovirea splinei, ficatului, pentru cazurile de violenta fizica cu sau fara arme.

  Copiii care sunt martori la violenta domestica dintre parinti in propriul lor camin, devin victime secundare, indirecte. Adultii care sunt violenti pot sa-si raneasca copiii neintentionat. Obiectele aruncate pot sa loveasca copiii. Ei pot fi impinsi, loviti cu pumnul sau cu piciorul cand intervin in conflictele dinte parinti. Sau pot sa vada sau sa auda scene de abuz emotional. Cand parintii nu ofera un model pozitiv de relationare, copiii nu vor invata metode pasnice de rezolvare a problemelor. Ei vor capata deprinderi antisociale: sa se bata sau sa-si exteriorizeze sentimentele in moduri necorespunzatoare.

  Copiii care cresc intr-un mediu familial afectat de violenta domestica, pot avea sau dezvolta dureri de stomac, de cap, ulcer, tulburari de somn, intarzieri in dezvoltare sau regresie, performante scolare slabe, capacitate scazuta de adaptare la situatii noi, slaba apreciere de sine, dificultati in relationare precum si sentimente de frica, furie, neincredere, vinovatie, neajutorare, probleme de comportament: fuga de acasa, limbaj si comportament agresiv. Invata ca violenta este un mod legitim de rezolvare a conflictelor sau de control asupra unei situatii. Cu cat copilul este mai mic, cu atat sunt mai mari atacurile asupra unei dezvoltari sanatoase. Copiii scolari si prescolari care au o intelegere limitata asupra a ceea ce se intampla intre parinti, pot sa se simta responsabili in special pentru ca argumentele violente apar de obicei in chestiuni legate de copii. Adolescentii, vor lua apararea uneia dintre parti in timpul episoadelor violente dintre parinti, fiind nevoiti sa aleaga. In ciuda simpatiei fata de mama – victima, copilul sau adolescentul care vede ca aceasta nu face nimic pentru a opri violenta, poate pierde respectul fata de ea. Adolescentele pot sa dezvolte lipsa totala de incredere, generalizata la toti barbatii si exprimata pe viitor, intr-o atitudine negativa fata de casatorie.

  
  S. Cernov, 6 mai 2011

• Fotbalul – regele sportului

  70 de sportivi au participat recent la campionatul Scolii Sportive Criuleni la minifotbal, rezervat elevilor cu a.n. 1997 – 1998. Acest turneu a avut ca scop popularizarea fotbalului in randurile tineretului studios, aprecierea activitatii antrenorilor – profesori, evidentierea celor mai bune echipe. Competitiile fiind o etapa de pregatire catre turneul republican "Cupa Guvernului", care va demara in toamna.

  Initial echipele filialelor scolilor din Criuleni, Dubasarii Vechi, Corjova, Mascauti, Miclesti si Cruglic. Conform tragerii la sorti au fost impartite in 2 subgrupe. Meciurile s-au desfasurat interesant cu o emotivitate inalta. In urma disputarii meciurilor echipele s-au clasat in ordinea urmatoare. Subgrupa I – Criuleni, Cruglic, Mascauti; subgrupa II – Miclesti, Dubasarii Vechi, Corjova. Apoi au urmat meciurile de baraj. In meciul pentru locul 5-6 sportivi din Corjova ( antrenor Valeriu Popusoi). In finala mica – locul 3-4 echipa din Dubasarii Vechi (antrenor Mihai Guzun) a invins cu un scor categoric 4:1 echipa din Cruglic (antrenor Viorel Gritco). In finala mare s-au intalnit echipele filialelor Criuleni si Miclesti. Discipolii antrenorului Mihai Iatco din Criuleni, prestand un joc frumos si captivant au invins echipa Miclesti antrenata de Adrian Corochi, cu scorul de 3:0, devenind astfel campioni si obtinand Cupa Campionatului.

  La festivitatea de decorare directorul Scolii Sportive Criuleni, dl Iurie Lazovschi a inmanat diplome de onoare si premii banesti echipelor clasate pe locurile I, II, III. Colegiul de arbitri a mentionat cu diplome cei mai buni jucatori ai turneului, acestia fiind: Andrei Salin, Miclesti - "Cel mai bun portar"; Gheorghe Poponet, Dubasarii Vechi "Cel mai bun aparator" si Calin Chirilov, Criuleni "Cel mai bun atacant".

  
  Victor Cociuc, director-adjunct, Scoala Sportiva Criuleni, 6 mai 2011