Nici o oferta extraraionala
Nici o oferta extraraionala nu a fost la licitatia din 31 mai 2010, organizata de Consiliul Raional Criuleni cu scopul identificarii prestatorilor de servicii pentru organizarea odihnei de vara a copiilor. Catre ora 11 comisia de licitare avea inregistrate doar doua oferte: de la SRL «Cusmarica»(Raculesti) si «Olcriscom»( Slobozia Dusca).
Pretendentii au prezentat toate documentele de rigoare, inclusiv, programul de activitate pentru 10 zile de sejur al copiilor in tabara si meniul. Ofertele nu au avut deosebiri radicale, decat la numarul de bilete de odihna. «Cusmarica» a propus 120 de bilete, a cate 980 lei pentru odihna in doua ture. «Olcriscom» - 740 bilete pentru patru ture de la 1 iunie pana la 31 august cu cate 990 lei per bilet. Vladimir Soltanici, seful DGI Criuleni, a specificat ca in cazul taberelor nu se axeaza pe oferta de pret, ci pe valoarea calorica a meniurilor. La acest capitol de asemenea nu au fost deosebiri radicale.
Decizia comisiei de licitare a fost in favoarea ambilor ofertanti. La Raculesti s-a convenit ca va fi organizata scoala de vara, incepand cu 9 iunie pentru 110 copii dotati, iar la Slobozia Dusca se vor odihni alti 630 copii, inclusiv 160 gratuit. Pentru restul parintii vor achita 10 la suta din costul biletului. La scoala de vara contributia parintilor va fi de 186 lei.
Licitatia a fost anticipata de verificarea taberelor de catre membrii unei comisii raionale, care si-a rezervat si rolul de a monitoriza calitatea serviciilor prestate pe parcursul verii.
In urma evaluarilor preventive tabara din Dubasarii Vechi nu a primit autorizarea de functionare.
E. Motricala, 4 iunie 2010
Au ales prioritatile Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”
La 20 mai 2010, in incinta Consiliului raional Ungheni s-au intrunit reprezentantii raioanelor: Telenesti, Basarabeasca, Cimislia, Anenii Noi, Straseni, Orhei, Causeni, Dubasari, Ungheni, Soroca, Floresti, Criuleni, Leova, Calarasi, Soldanesti, Nisporeni, judetelor Vaslui si Iasi- autoritati membre ale Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”.
Fiecare dintre cei prezenti a venit la intrunire cu un set de probleme cu care se confrunta raionul sau.
Din problemele expuse, au fost evidentiate cele comune si au fost selectate urmatoarele prioritati:
1. Infrastructura
2. Mediu ambiant
3. Valorificarea potentialului turistic, cresterea atractivitatii localitatilor
4. Atragerea investitiilor .
Intrucat drumurile regionale si nationale nu sunt proprietatea raioa- nelor, decizii privind elaborarea unor proiecte pentru reparatia lor nu s-au luat. In schimb pentru solutionarea problemelor ce tin de mediul ambiant au fost planificate urmatoarele activitati:
- realizarea unui master-plan la nivelul Euroregiunii;
- efectuarea studiului de fe-zabilitate pentru constructia unui poligon pentru acumularea deseurilor solide din 2-3 raioane;
- stabilirea investitiei (locul de amenajare, utilaje pentru colectare si prelucrare);
- realizarea unor campanii de constientizare;
- reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemelor de canalizare;
- identificarea surselor de apa potabila;
- intarirea digurilor de protectie;
- ecologizarea raurilor.
La valorificarea potentialului turistic, cresterea atractivitatii localitatilor s-a convenit de a purcede prin identificarea obiectivelor turistice; stabilirea domeniilor de promovare; restabilirea si amenajarea obiectelor de importanta turistica; reabilitarea drumurilor de acces la acele obiecte turistice.
Atragerea investitiilor ar putea incepe cu selectarea domeniilor in care productia poate fi relansata si organizarea unui concurs al planurilor de afaceri.
De asemenea s-a hotarit ca colaboratorii Euroregiunii sa elaboreze un formular tipizat de indici care urmeaza sa fie completat de catre membrii asociatiei care ulterior sa fie la baza propunerilor de proiecte pentru Programul Operational Comun Romania-Ucraina - Republica Moldova.
E. Chiriac, 4 iunie 2010
Doua decenii pe unda artelor frumoase
Scoala de Arte din Cocieri a ajuns la a XX-a aniversare. Cu acest prilej, in dric de florar colectivul de pedagogi impreuna cu elevii acestei scoli au organizat un spectacol inedit, un concert de totalizare pentru anul de invatamant 2009-2010.
La acest eveniment au fost multi invitati de diferite ranguri. Au rasunat multe cuvinte frumoase in adresa dnei Ala Britan, directorul scolii, care activeaza de la fondarea institutiei, dar si a celor 17 profesori, care transmit arta frumosului, inclusiv Elena Caterev, Iurie Britan, Leonid Jabinschi si altii.
In acea zi 19 discipoli ai Scolii de arte din Cocieri au primit Bursa presedintelui raionului Dubasari. De altfel, succesele elevilor sunt si cununa muncii profesorilor. La 26 mai, in cadrul omagierii lucratorilor din cultura acestia au primit din partea presedintelui raionului Dubasari diplome si premii banesti. E vorba de Ala Britan, Vadim Coica, Ilie Gutium, Tatiana Curcubet si Angela Buzovici.
Dupa cum ne-a comunicat directoarea Ala Britan de la fondarea acestei institutii peste 1200 de copii au deprins arta frumosului. Printre cei 233 absolventi sunt si Ana Antinescu, Lilia Bulgac, care profeseaza alaturi de fostii dascali, si Elena Caterev, care se va incadra in munca din anul curent. 12 absolventi inca studiaza la institutiile de profil, iar alti patru vor sa-si continue studiile la institutiile de profil muzical din tara.
Apropo, la concursul „Vivat Ornat” ce s-a desfasurat in primavara aceasta elevii scolii de arte din Cocieri au luat 11 premii: locul I- cinci copii, locul II- patru si locul III- 2 elevi. Nirca Cristina (vioara), Cristian Lupsa (chitara), Maria Avxentiev, (tambal), Cristian Ursu (Acordeon), Ana Lipceanu (fluier), Constantin Isaicu (trompeta), Leanida Jabinschi (clarnet), pictorii Anastasia Rosca, Lilia Vascalevski, coregrafii Mihai Nirca, Stefan Mihailov, Eudochia Gherbes – sunt doar cativa dintre elevii cu care se mandreste colectivul profesoral..
Pentru urmatorii ani Ala Britan spera la o finantare mai buna, la un aflux de copii, dornici de studii. Si-ar dori directoarea ca instruirea sa devina mai accesibila si majorarea taxelor de studii sa nu afecteze contingentul de elevi. Deschisa in 1990 cu 84 de copii, Scoala de arte din Cocieri are actualmente 107 elevi, dar au fost timpuri cand numarul invataceilor ajungea la 160.
E. Chiriac, 4 iunie 2010
Cat mai avem cui face bucurii...
Ziua de 1iunie pentru copiii ce frecventeaza gradinita din Stetcani a fost una deosebita. 12 din cei 28 de prescolari au fost mandri ca vor merge in anul curent la scoala si au avut parte de primul bal de absolvire din viata lor. Bucuria lor a fost intregita si de faptul ca toti picii au primit sucuri si dulciuri din partea primariei, dar si a parintilor, iar Nicolae Efros, presedintele ASECOOP Drasliceni, a daruit gradinitei un televizor. Larma sarbatorii, insotita de cantece, poezii, a marcat intreaga zi.
Olga Gatman, directoarea gradinitei din Stetcani, multumita de reusita festivitatii, totusi nu-si poate ascunde nelinistea pentru viitorul satului. Conditiile de activitate la gradinita s-au ameliorat mult. Au fost schimbate pardoseala, ferestrele, au acces la apa calda si rece, chiar si o fantana cu apa cristalina a aparut in curtea gradinitei, dar... nu-s copii. Din an in an numarul copiilor in localitate descreste. De la inceputul anului curent in sat s-au nascut doar doi prunci. In 2009 au venit pe lume sase micuti. Conform statisticii pe care o are directoarea Olga Gatman de la 1990 incoace, anul 1993 a fost cel mai manos pentru sat - s-au nascut 32 copii, ulterior numarul lor an de an e in descrestere. E si acesta un motiv de a proteja viitorul localitatii prin diferite mijloace. Acum gradinita are un program flexibil de 6 ore pe zi, dar dna Gatman spera sa lucreze in regim normal, noua ore, ca parintii sa vina dupa odrasle la sfarsitul zilei de munca, nu dupa pranz, caci asa acestia de multe ori raman fara supravegherea adultilor.
Gradinita din Stetcani are o capacitate de instruire si gazduire pentru 35 copii de 3-7 ani.
De retinut. Pentru prima data, Ziua Copilului a fost sarbatorita in 1950. In afara de ziua de 1 iunie copiilor le mai este consacrata ziua de 20 noiembrie si ziua de 16 iunie (ziua ocrotirii copiilor Africii)
E. Chiriac, 4 iunie 2010
De la Nistru pan-la Odra numai calea este lunga
In perioada 25-29 mai 2010 un grup de locuitori ai orasului Criuleni au intreprins o vizita de studiu in orasul Sulehov (Sulechow), voievodatul Zeliona Gora, Republica Poloneza, pentru a prelua experienta primariei in domeniul gestionarii vietii social-economice si gospodariei orasului, dar si pentru a participa la solemnitatile traditionale „Zilele Sulehovului”. In componenta delegatiei au intrat Vladimir Paladi, primarul orasului Criuleni, vice-primarul Mihai Zolotco, oamenii de afaceri Petru Balan din Criuleni, Petru Motricala si Vasile Cazmali din Chisinau, an-samblul de dans popular „Lozioara” si ansambulul folcloric „Sezatoare” de la Centrul de Cultura „G. Sarbu”.
Protocolul de colaborare intre cele doua localitati a fost semnat in octombrie 2009, in cadrul vizitei delegatiei poloneze la Criuleni.
Gazdele au pregatit pentru invitatii din Moldova un program care le-a permis sa profite la maximum de posibilitatea vizitarii unei tari membre a Uniunii Europene, un program cultural si ocazia de a demonstra polonezilor crampee din cultura populara a locuitorilor Moldovei.
In cadrul intalnirilor oficiale primarul orasului Criuleni Vladimir Paladi si-a exprimat dorinta de a cunoaste si a aplica experienta poloneza in domeniul transformarilor calitative ale vietii cetatenilor, accesarii fondurilor europene, iar Ignacy Odwajny, burmistrul gminei Sulehov, si-a confirmat disponibilitatea de a imparti cu criulenenii din experienta deja acumulata, de a le acorda asistenta necesara in domeniul proiectelor de dezvoltare a infrastructurii si protectiei mediului, sau in oricare alt domeniu, care prezinta interes major si vital pentru Criuleni.
Tomasz Wontor, vice-presedintele voiedotadului Liubuckie, spunea delegatiei criulenene despre interesul conducerii acestuia pentru experienta Republicii Moldova in domeniul cultivarii vitei-de-vie, or, voievodatul cu mai bine de 700 de ani in urma era o zona care producea vinuri de calitate pentru curtile regale europene, iar cu timpul experienta s-a pierdut. Interesul urmasilor actuali fata de domeniul viticulturii insa ramane mare deoarece conducatorii tinutului nu intentioneaza sa dezvolte aici industria, iar natura (padurile ocupa cca 52% din suprafata voievodatului) ar avea de castigat de pe urma dezvoltarii agriculturii ecologice si turismului. In acest context, studentii polonezi ar putea folosi cu succes baza materiala a ramurii in Republica Moldova, inclusiv din raionul Criuleni, cu scopul de a deprinde mai usor partea practica a viticulturii.
Programul delegatiei criulenene a mai inclus vizite de studiu la Scoala Superioara de Meserii din Sulehov, la intreprinderea care gestioneaza apeductul si canalizarea, la statia de epurare a apelor reziduale, in unele dintre primarii care au fost afectate de inundatiile provocate de cresterea nivelului apei in raul Odra. Businesmanii au avut in program intalniri de lucru cu oamenii de afaceri din domeniile similare celor pe care le administreaza ei, fiind interesati de utilaje si tehnologii noi pentru afaceri in constructii, panificatie, producerea carnii.
Igor Bugai, ex-colaborator al consulatului Poloniei la Chisinau, care a insotit delegatia, spunea ca relatiile intre cetatenii celor doua tari s-au dezvoltat deocamdata foarte putin, ca exista multe posibilitati de colaborare in domeniul economic, turistic, agricol, ecologic, educational, sportiv, cultural, administrativ, iar primariile si gminele care pana acum au pus baza colaborarii, sunt pionieri in domeniu.
Ignacy Odwajny, primarul gminei Sulehov, referindu-se la rezultatele vizitei criulene- nilor, spunea ca initiativa de a prelua ceva nou din tarile mai avansate trebuie sa le apartina moldovenilor, pe cand partea poloneza, foarte deschisa si receptiva, are posibilitatea sa acorde sustinerea sa in domeniul accesarii fondurilor europene, inclusiv sa delegheze specialistii sai pentru a lucra in Criuleni. Important este ca moldovenii care doresc sa se implice in dezvoltarea acestor relatii sa posede studiile necesare si o buna pregatire, cultura personala inalta, sa fie responsabili si cu maxima implicare, nu doar ca simpli turisti. Cu 20 de ani in urma Polonia si-a accelerat dezvoltarea schimband atitudinea primarilor fata de localitatile pe care le conduceau, dandu-le posibilitatea si parghiile legale sa fie adevarati stapani ai localitatilor si sa gestioneze finantele publice avand autonomie reala. Cu timpul si mentalitatea orasenilor a prins alt contur, transformandu-se din cersetori de la stat in persoane care si-au luat propriul destin in maini si s-au implicat pentru a schimba starea de lucruri, a iesi din saracia care-i caracteriza la momentul destramarii blocului comunist in Europa de Vest. Cu ritmul de dezvoltare pe care azi il mentine Polonia, spun responsabilii de acolo, polonezii s-ar putea egala in dezvoltare cu Germania cam in 25 de ani.
Vladimir Paladi a venit de la Sulehov cu idei si planuri concrete ce vizeaza acce-sarea fondurilor europene, in parteneriat cu gmina Sulehuv, in ceea ce priveste consolidarea malurilor raului Nistru si constructia unui mic port sau acostament pentru vase acvatice, or, vecinatatea Odrei i-a invatat pe polonezi cum sa dezvolte si sa aplice tehnologii moderne, ecologice si sigure menite sa apere malurile de eroziune si distrugere, sa profite de pe urma turismului practicat in regiune. Un alt proiect major, pentru care partea poloneza este pregatita sa ne ofere consultatii, este modernizarea si standartizarea sistemelor de apeduct si mai cu seama canalizare. Fara aceste doua utilitati nici un donator strain actualmente nu mai ofera surse financiare pentru dezvoltarea proiectelor de mediu si de infrastructura. Vladimir Paladi este de parere ca moldovenii nu se deosebesc prea mult de polonezi, sunt la fel de harnici si ospitalieri, doar ca polonezii sunt mai modesti, mai chibzuiti si economi in multe lucruri, poseda o cultura mai inalta de comportare in societate, sunt extrem de grijulii fata de mediul ambiant in care traiesc, sunt toleranti si deschisi. Lipsa acestor calitati la moldoveni, in viziunea primarului, sunt probleme de educatie, care pana la urma afecteaza calitatea vietii fiecarui individ in societate.
4 iunie 2010
