Ploile au provocat dezastru in cateva localitati
Ploile din 22-24 iunie au cauzat pagube considerabile in satele Boscana, Cosernita, Zaicana, Hrusova, Ciopleni si Chetroasa, raionul Criuleni. Un nor deosebit de dens s-a descarcat peste aceste sate, provocand inundatii, determinand umplerea si revarsarea a doua iazuri, situate la Zaicana si Boscana. Marea de apa a acoperit o portiune din traseul
Chisinau-Criuleni dintre satele Cosernita si Boscana, periclitand traficul rutier. Alexei Capatana, specialist principal al sectiei situatii exceptionale a raionului Criuleni, ne-a informat ca in conformitate cu actele prezentate de catre primarii localitatilor respective, pagubele materiale sunt considerabile, or, pe langa culturile agricole compromise pe mai multe hectare, au fost inundate locuinte, distruse drumuri, calitatea carora si pana la ploi lasau de dorit. Astfel, comisiile locale privind situatiile exceptionale au constatat ca la Boscana au fost inundate 7 case, 37 de beciuri si subsoluri, 33 gradini. La Cosernita au avut de suferit, potrivit actului semnat de primaria locala, 50 de case, inundate 200 loturi de pe langa casa, distruse 2 km de drum de tara, pagubele ajungand la 1 mln de lei. SRL «Cazacu» invoca distrugerea a cca 16 ha de grau de toamna si a cca 310 foi de ardezie de pe depozitul intreprinderii, avere neasigurata, evident.
In satul Hrusova si Ciopleni puhoaiele au afectat 12 km de drumuri publice, 9 gospodarii individuale s-au pomenit cu gradinile inundate, suprafata totala a carora este de 2,6 ha. Paguba cauzata locuitorilor comunei, potrivit lui Alexei Capatana, este de 96 mii lei. Ploile au afectat cel mai mult satul Zaicana, iar actul de constatare a prejudiciului indica cifra de 2 mln 480 mii de lei. Pe date de 23 iunie cerul a fost nemilos cu acest sat, iar apa cazuta pe metru patrat in abundenta a distrus podul care leaga doua parti de sat, a inundat 4 case si cca 40 de beciuri si subsoluri, a distrus 1 km de drum asfaltat si a spalat roada de pe 5 ha de terenuri particulare, sadite cu cartofi, porumb, ceapa, etc. Vijelia a mai afectat acoperisul casei de cultura, care si asa curgea pe alocuri. Institutul pentru Cercetari Stiintifice in domeniul Porumbului si Sorgului (ICSPS) de la Pascani a inregistrat pierderi in valoare de 197 mii 550, suvoaiele distrugand 9 ha de grau de toamna, 3 ha de orz de toamna, 2,5 ha de orz de primavara, 3 ha de secara de seminte, 5 ha de porumb pentru seminte.
Pagube esentiale au inregistrat Boris Lesan, care este arendasul lacului din Boscana, si Ilie Crudu, proprietarul celui de la Zaicana. Respectivii domni se ocupau de cresterea pestelui, iar ca urmare a revarsarii bazinelor acvatice, pestele s-a refugiat ... in vai. D.Simon, presedintele raionului, mentiona la sedinta Consiliului Raional, ca persoanele care administreaza aceste iazuri sunt in vizorul procuraturii, deoarece nu au inceplinit la timp prescriptiile comisiei pentru situatii exceptionale si nu au intreprins masuri de intarire a malurilor, dispuse de comisie, iar ca rezultat au survenit si pagubele aduse cetatenilor.
Printre sinistrati este si tanara familie a lui Vasile si Ana Gheorghita din Zaicana, care si-au inceput constructia unei case in apropierea soselei, ce leaga satul Zaicana de traseul Dubasari – Chisinau. Familia a semnat o cerere adresata consiliului local si comisiei care se ocupa de stabilirea valorii pagubelor cauzate de viitura. Familia Gheorghita a inceput constructia casei, ridicand temelia, stocand pe lot, potrivit cererii, 80 m cubi de piatra si cotelet, nisip in valoare de 2000 de lei, ba a mai reusit sa sape si o fantana care, fiind deocamdata fara colac, a fost umpluta cu malul venit cu suvoaiele. Sinistratii invoca pagube si de pe urma spalarii stratului fertil de sol cu tot cu zarzavaturile sadite, iar coteletii imbibati cu apa se transforma in moluza. Toate acestea, in opinia familiei Gheorghita, puteau fi evitate, daca nu era infundat un canal de scurgere, destinat sa capteze apele de ploaie de pe dealurile din preajma satului. Acum tinerii au angajat un excavatorist privat si au sapat 60 m de sant care spera sa le protejeze sectorul de viiturile ulterioare, iar autoritatilor le cer sa le viziteze locul de casa si sa estimeze pagubele reale pe care le-au suferit.
Marti, 29 iunie, primarii localitatilor afectate de viituri, au fost convocati de catre presedintele raionului si au semnat o cerere catre Guvern in care roaga sa li se repartizeze din rezervele de stat 1100 tone de prundis, 50 t de ciment, ardezie, asfalt, motorina, pentru inlaturarea consecintelor calamitatii.
In imagini: apele devasteaza Boscana; Terenul sotilor Gheorghita din Zaicana, foto de B. Tarigradschi
S. Cernov, 2 iulie 2010
De la Zaicana pornire
Profesorul Mihai Gratie le-a amintit satenilor ca de la Odai pornire la 23 iunie 1698 pe malul raului Iana au aparut primele case ale fondatorilor localitatii Zaicana. Catre 1832 din vita celor alde Grati, Sarbu, Plamadeala, Foiu, Verdes au aparut alte 23 de familii. Peste patru ani in 1836 localitatea numara 30 gospodarii, iar in 1859-85 case, in 1975- 120
case. Astazi la Zaicana sunt 2059 locuitori si primarul Simion Onofrei e convins ca localitatea nu va imbatrani. Or, creste numarul casatoriilor inregistrate, copiilor nou-nascuti si e in descrestere comparativ cu 2009 numarul deceselor. Actualmente cele mai in etate femei din sat sunt Axenia Luchian si Iulita Cantar, nascute in 1921, iar printre barbati recordul de varsta il detine Tihon Nichitin, nascut in 1924.
De altfel festivitatea a inceput cu onorarea drapelului tarii si interpretarea Imnului, urmate de binecuvantarea parohului bisericii din localitate, Oleg Vieru.
Referindu-se la vrednicia consatenilor primarul Simion Onofrei a accentuat ca majoritatea sunt buni gospodari si duc faima localitatii, dar fiind zi de sarbatoare aleasa a pregatit diplome pentru a mentiona unii dintre cei mai activi. Astfel pentru grija ce o poarta izvoarelor (cismea, fantana) au fost inmanate diplome cet.Ion Tudor si Daria Anghelici, Andrei Sarbu, Iulita Cantar. La concursul “Cea mai ingrijita si verde gospodarie” au fost nominalizati gospodarii Tatiana si Ion Ilies, Ala si Ion Arseni, Nicolae Farfa, Viorica si Mircea Erhan, care au grija nu doar de ordinea din curte, dar si de mentinerea curateniei din strada. Diplome au fost imnanate si colectivelor gimnaziului din localitate pentru reabilitarea razoarelor de trandafiri, gradinitei “Voinicel” pentru amenajarea unui spatiu prietenos copiilor. Nu au fost trecuti cu vederea nici activistii satului. Eleva Anastasia Oleinic a fost apreciata pentru editarea ziarului scolar, profesorul Mihai Gratie - pentru promovarea va-lorilor culturale, Antip Anghelici - pentru patriotism si dragostea de neam, Valeriu Bruma pentru promovarea mestesugurilor, preotul Oleg Vieru pentru mentinerea credintei, Mariana Grati - pentru promovarea artei coregrafice. Seful statiei de reparatii auto de la Ciorescu Ion Scripnic, care isi trage radacinile de la Zaicana, de asemenea a primit o diploma pentru implicarea in amenajarea satului.
Nu au fost trecuti cu vederea nici zaicanenii care s-au implicat atat cu banul, cat si cu munca la amenajarea cimitirului din localitate. Printre cei nominalizati fiind Veronica Rosca, Nelea si Simion Misevici, Andrei Foiu, Iurie Cebotari, Grigore Hancu, Ion Plamadeala, Zinaida Ungureanu, Elena Cazacu etc.
Evident edilul satului a tinut sa aprecieze in public si mertele functionarilor din primarie, in special al dnei Irina Arseni, care de 40 de ani exercita functia de secretar al primariei si este un cronicar al localitatii.
Cuvinte de multumire au rasunat si in adresa soferilor Simion si Valeriu Boaghe, Constantin Alexandrov, Grigore Erhan, Nelu Ilies, Nicolae Croitor, Ion Crudu, Nicolae Breahna, Grigore Topa, care contribuie la mentinerea si reparatia drumurilor din localitate.
Aplauzele satenilor au complementat valoarea istorica si sentimentala a diplomelor. Ulterior buna dispozitie a fost intregita de cantecele interpretului Mihai Ciobanu si scenetele actritelor Eugenia Butnaru si Elena Rabceac. Evoluarile artistilor amatori din localitate au fost un capitol aparte si au fost urmarite cu o deosebita atentie si de puii de cocostarc care si-au gasit cuib chiar pe hogeagul Casei de Cultura. Primarul spune ca atunci cand incepe incalzirea localului, iarna, cuibul este coborat atent de localnici, iar primavara este pus la loc ca pasarile sa-l gaseasca intreg. Si cocostarcii revin cu regularitate, ceea ce constituie un semn bun, dar si o mandrie pentru zaicaneni.
Si pentru ca programul festiv a fost totusi influientat de conditiile meteo, competitiile sportive in cadrul carora pe langa alte premii figurau si un berbec, un iepure, un cucos, au fost amanate pentru urmatoarea duminica, adica pentru 4 iulie 2010.
E. Chiriac, 2 iulie 2010
Inventii de la Dubasarii Vechi
Locuitorii satului Dubasarii Vechi, dar si antreprenorii agricoli din alte localitati ale raionului Criuleni au avut un nou prilej sa afle cum pot face fata conditiilor, climatice utilizand sursele de energie renovabila.
In conditiile modificarilor climatice si a deficitului de apa pe care- l resimte Republica Moldova valorificarea surselor hidraulice alternative pentru agricultura de precizie este foarte necesara. Agricultorii nu mai pot activa din inertie si trebuie sa infrunte seceta pentru a obtine recolta competitiva. Mihai Odobescu, coordonator la AO „Criule-fermier” spune ca:” In ultimii ani tot mai des se fac incercari de-a diversifica sursele de obtinere a energiei, inclusiv prin surse energetice renovabile: energia solara, energia eoliana, hidroenergia s.a. Energia apei este folosita pe larg la producerea curentului electric in toata lumea, iar la Dubasarii Vechi s-a incercat sa puna puterea apei curgatoare a r.Nistru, in folosul producatorului agricol.
Importanta readucerii in activitatea agricola, inclusiv pentru irigatie, a energiei apei este actuala pentru Republica Moldova din cateva considerente:
-R.Moldova nu dispune de surse proprii de energie – sursele energetice sunt importate; Infrastructura de irigatie este distrusa – statiile de pompare, sisteme de distribuire sunt distruse sau invechite si nu sunt accesibile pentru majoritatea terenurilor. O instalatie hidrica pusa in miscare de apa curgatoare ar putea satisface necesitatile de irigare a fermierilor mici pe suprafete mici, fara cheltuieli de energie traditionale; apa poate fi pompata timp de 24 din 24 ore; energia apei este energie ecologica.
In alt rand de idei, exploatarea mai intensiva a terenului, inclusiv si obtinerea a doua recolte intr-un an agricol, necesita o alta abordare a problemei de mentinere a calitatii si fertilitatii solului prin luarea de masuri agrotehnice si organizatorice de gospodarire. Pentru a pune in aplicare aceste intentii a fost elaborat si un proiect pe care-l implementeaza GT” Andrei Novac” ce se refera la adoptarea masurilor de diminuare a riscurilor secetei prin irigarea prin picurare a culturilor agricole (culturi legumicole) cu surse alternative de energie si desfasurarea lucrarilor agrotehnice si organizatorice de gospodarire pentru mentinea calitatii si fertilitatii solului.
Proiectul propune montarea unui dispozitiv, care functioneaza pe baza energiei cinetice a apei curgatoare a raului Nistru, montarea unei instalatii noi pentru irigare, inventata de inginerul Leonid Popusoi, care pompeaza apa din rau fara motor cu ardere interna si fara energie electrica. .
Leonid Popusoi afirma ca aceasta instalatie ofera avantaje economice datorita faptului ca nu necesita cheltueli, deoarece nu consuma combustibil sau energie electrica la pomparea apei pentru irigare, este ecologica, poate fi aplicata la irigarea terenurilor in apropierea apei curgatoare, poate fi aplicata pe suprafete mici si medii si poate lucra concomitent cu irigatia prin picurare.
Instalatia pompeaza apa din rau in cisterna cu capacitatea de 25 m3, amenajata pe partea de sus a dambei, iar de aici apa se distriubuie cu scurgere proprie prin magistrale si sistemul de irigatie prin picurare.Terenul este divizat in 4 sectoare pentru optimizarea suprafetei de irigare si crearea presiunii corespunzatoare pentru distribuirea uniforma a apei pe toata suprafata. Pe terenul propus pentru proiect, 2,25 ha, GT “Andrei Novac” cultiva: tomate timpurii in sere – 0,25 ha; varza timpurie – 1,0 ha; ardei - 0,60 ha, vinete - 0,40 ha.
-Mihai Odobescu zice ca ACSA a acceptat proiectul respectiv luand in consideratie si faptul ca GT,,Novac Andrei” din Dubasarii Vechi are o bogata experienta in administrarea inovatiilor. In 2005 pentru prima data in sat a demonstrat irigarea prin picurare, pelicula cu stabilizator de temperatura, hibrizi performanti de tomate s.a. In 2007 a organizat un lot demonstrativ in cultivarea verzei cu diferite perioade de coacere folosind irigarea prin picurare in cadrul proiectului PDBA/ACSA pentru anii 2008-2009. Suprafata lotului demonstrativ a fost de 1 ha, din care 0,40 ha varza timpurie si 0,60 varza mijlocie. Din varza timpurie au fost cultivati hibrizii Pandion F1, Jetma F1, varza mijlocie – Cilema F1. Primele vinzari au fost la 28 mai cu pretul de 6 lei/kg (angro). Pretul mediu la varza timpurie a constituit – 4 lei/kg. Varza mijlocie s-a comercializat cu pretul de 2-2,5 lei/kg pe piata agricola din Chisinau. Recolta medie a constituit circa 45 t/ha.
- Experienta familiei Ala si Andrei Novac ofera un avantaj comod locuitorilor satului Dubasarii Vechi pentru sporirea calificarii continua a producatorilor de legume, in special vecinilor si fermierilor care au terenuri agricole adiacente, deoarece se propun si se implementeaza tehnologii moderne, avansate care sunt preluate si dezvoltate si de alti fermieri din localitate.
De bun augur spera sa fie si acest proiect “Exploatarea energiei hidraulice a raului Nistru la irigarea culturilor agricole si masurilor agrotehnice de diminuare a impactului secetei”.
Instalatia permite pomparea fara intrerupere a apei la inaltimea de 20m – 50 m si mai mult. Costul aproximativ este de 15000 lei pentru instalatia care pompeaza 120 tone de apa in 24 ore.
E. Chiriac, 2 iulie 2010
Prea devreme, prea tarziu...?
La 26 iunie, s-au implinit 70 de ani din ziua in care ministrul de externe al Uniunii Sovietice, Veaceslav Molotov, a inaintat o nota ultimativa regelui Romaniei Carol al II-a prin care se cerea eliberarea in 48 de ore a Basarabiei si Bucovinei de Nord, fara a atinge bogatiile acestora. Ultimatumul a venit in urma semnarii de catre germani si sovietici a pactului de neagresiune, cunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov. Carol al II-a a convocat Consiliul de Coroana, un fel de stat major, la care 6 din 21 de membri au votat pentru apararea cu arma in mana a frontierei tarii. Printre acestia si Nicolae Iorga, si basarabeanul Stefan Ciobanu. Pana la urma Romania s-a conformat Pactului si cei care au avut tarie de caracter au trecut Prutul in 48 de ore, lasand casa si masa, unele rude, dar si mormintele celor dragi. Unii nici nu banuiau atunci ca se despart pentru totdeauna.
In 2010 ziua de 28 iunie a fost declarata Zi a ocupatiei sovietice si a comemorarii victimelor regimului totalitar comunist. Putine persoane au ajuns sa aprecieze acest decret pentru ca numarul celor care erau constienti de ceea ce se intampla cu 70 de ani in urma si consecintele care au urmat s-a redus catastrofal. In 70 de ani au crescut oameni noi, educati in alt spirit si poate doar istoriile de familie le trezesc sentimentul ca ar fi putut fi cu tot neamul gramajoara si nu ar fi avut de suferit de atata strainime.
La 28 iunie 2010 unele drapele erau in berna, altele nu... Aceasta mai putin conteaza pentru ca un decret chiar si prezidential nu schimba inima omului, dar oricum vine ca o alifie pentru sufletul ranit al celora care se considera rupti de neam si de tara. Adevarurile istorice, oricat de parfumate si insiropate ar fi pentru a li se ascunde gustul amar, pana la urma se arata in varianta initiala, care unora poate sa nu le placa.... Decretul lui Ghimpu nu divulga lucruri nestiute, atat doar ca despre aceasta s-a vorbit mai mult la conferinte, prin culuare, dar nici un presedinte nu a indraznit sa le vocifereze de sus pe parcursul a 20 de ani. Bravo comunistilor ca l-au adus pe Mihai Ghimpu la Presedintie, chiar si in calitate de interimar si astfel a fost semnat decretul respectiv, care in final reimprospateaza si deciziile Parlamentului din 2005 despre retragerea trupelor si armamentului rusesc. Or, urmatorul presedinte putin probabil sa aiba abilitatea lui Ghimpu de a pune sare pe rana sovietica, desi prin decretul respectiv presedintele interimar nu a facut o borta in cer, pentru ca societatea noastra-i axata mai mult pe problemele existentiale decat politice. E timpul deja sa cunoastem si partea a doua a unui proverb pe care-l auzim din copilarie: “Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede si incepe a paste iarba verde...”
M. Dorus, 2 iulie 2010
