Vladimir Moisei explica initiativa prin faptul, ca acum doi ani a lucrat mai multe saptamani in aceasta institutie asupra renovarii apeductului si sistemului de canalizare si a vazut viata discipolilor ei de aproape, observand ca ei au nevoie de haine si incaltaminte, pentru ca majoritatea din ei provin din familii vulnerabile, iar aproximativ o treime sunt orfani si semiorfani. Scoala le ofera o educatie pe potriva capacitatilor lor, cazare si hrana.

Dumitru Botea, directorul institutiei, a ramas surprins de faptul, ca cineva din Republica Molodva s-a mobilizat si a facut o donatie, caci, spunea dumnealui, pe langa alocatiile consiliului local, mai mult organizatiile de caritate de peste hotare au contribuit la buna functionare a institutiei. Datorita fundatiilor de caritate din Germania, Olanda, Franta cei 160 de elevi ai scolii-internat servesc masa intr-o cantina renovata, dispun de dormitoare confor-tabile, isi dezvolta capacitatile in cadrul atelierelor de meserii. Fetele au la dispozitie doua ateliere dotate cu masini de cusut, pot invata sa croiasca haine, sa coase plapume si sa tese covorase, sa impleteasca cu andrelele. Pentru baietii din clasele mari este amenajat un atelier de lemnarie, iar baietii din cl. a X-a deprind meseria de brutar intr-o mica brutarie, dotata cu un cuptor elvetian si coc painea zilnica pentru colegii lor. Oaspetii din Europa stiu sa organizeze diferite actiuni de colectare a fondurilor pentru nevoile copiilor din tara noastra, mai putin se implica oamenii bogati din republica, fapt care trezeste nedumerirea europenilor.

Dumitru Botea a multumit grupului de la Criuleni, spunand ca si din raionul acesta au cativa discipoli, le-a urat membrilor organizatiei izbanda, sanatate si unire sa mai organizeze si alte actiuni de binefacere.

S. Cernov, 28 mai 2010

Discoteca de caritate

Tinerii din satul Marcauti, Dubasari au decis sa se implice in soarta Beatricei Cebanu, o fetita dornica de viata, ce invata in din clasa a VII-a la gimnaziul din localitate si sa-i ajute familia.

Au pus la cale o actiune de binefacere in cadrul careia buna dispozitie le-a fost intregita atat de satisfactia savarsirii unui gest de caritate, cat si de distractia de la discoteca. La intrarea in Casa de cultura organizatorii au plasat o boxa in care puteau fi donati bani pentru Beatrice. Fiecare a dat cat a putut si toti impreuna au adunat 862 de lei. Familia Cebanu nu stia despre intentia tinerilor si cand au vazut delegatia la poatra au fost foarte surprinsi. Beatrice, stie ca semenii ei sunt receptivi la problemele altora, ca o ajuta cu placere, dar la un asemenea gest nu s-a asteptat. Valentina Cebanu, mama fetitei recunostea solicitata de «Est Curier»: « Cand i-am vazut pe tineri la poarta m-au podidit lacrimile. Nu m-am gandit vreodata ca se vor implica in viata noastra. Eu lucrez la scoala, ma ajuta rudele, prietenii, dar banii donati de tineri au o valoare deosebita. Desigur, ca au fost bineveniti pentru asigurarea cheltuielilor de transport, procurarea ghipsului, medicamentelor, dar valoarea lor morala este mult mai mare. Am simtit ca nu suntem singuri, ca satul ne sustine. Problemele de sanatate ale fetitei se trag de la nastere, insa ea este foarte activa si dornica de viata. A suportat patru interventii chirurgicale, urmate de perioade dificile recuperatorii, mai necesita si alte interventii, dar este optimista si suntem siguri ca vom reusi sa depasim problemele de sanatate. I-am spus Beatricei ca atunci cand se va recupera, va merge la discoteca, ii voi da bani mai multi pentru a putea ajuta si alti copii din sat. Nu stiu de la cine a pornit ideea, dar pentru familia noastra a contat foarte mult aceasta atentie, incat nici nu stiu cum sa-mi exprim recunostinta pentru acest gest al tinerilor. . .»

Cristina Cazac, vice presedintele Consiliului Local al Tinerilor din Marcauti nu-si aminteste cine a lansat ideea organizarii unei asemenea actiuni, dar s-au inspirat si din experienta vecinilor de la Holercani, care au organizat colecte de fonduri pentru copiii aflati in dificultate. «Ne-am gandit ca merita sa ne implicam in ajutorarea Beatricei pentru ca o cunoastem, invata in scoala noastra si practic e unicul copil din localitate care are o asemenea problema. Ne-am consultat si cu asistentul social. Mai mult ca atat in cadrul “Scolii Tanarului Conducator” , organizate la Cosnita au facut cunostinta cu cei mai buni DJ din raionul Dubasari. I-am invitat la noi – isi aminteste Cristina – si a fost o distractie pe cinste, dar asemenea discoteca poate fi organizata numai o data pe an. La acea discoteca au fost peste 100 de persoane.»

Alexei Leahu primarul de Marcauti zice ca tinerii care au constituit Consiliul Local al Tinerilor sunt o echipa buna si invioreaza viata satului. In afara de organizarea discotecii care a adus bucurie Beatricei CLT a inceput cu sustinerea APL amenajarea unei sali pentru sport. Au obtinut un grant - o masa de tenis. Se implica in viata comunitatii si noi ii sustinem.- spune primarul Alexei Leahu - Le-am oferit si un cabinet, ca sa aiba unde-si desfasura sedintele si elabora noi proiecte sociale.

E. Motricala, 28 mai 2010

Revine teatrul si la Criuleni

Un nou proiect teatral-muzical: «Pamantul e o scena. Viata e un teatru si noi suntem actori» a lansat colectivul teatral de la Centrul de Cultura «Grigore Sarbu» in colaborare cu Scoala de Arte si solistele Elena Scripnic, Angela Buravet, Larisa Breanic din Criuleni. Spectacolul « Asa-i la noi, la moldoveni», regizat de Mircea Gutanu, pune in prim plan calitatile, dar si viciile locuitorilor din Republica Moldova.

Cantecul cucosilor ne scoate din larma urbana si ne transfera intr-un tipic sat moldovenesc in care talentatii discipoli ai lui Mircea Gutanu ne povestesc cum de au ajuns badea Lisandru si cu badea Andrei prieteni si chiar cumetri, cum o cearta se poate transforma intr-o petrecere in care este loc si pentru cantec, pentru dans, dar si pentru vorbe de duh. Scenografa Natalia Rojco a pregatit un decor elocvent, ce te copleseste printr-o aparenta simplitate, dar care pune in valoare traditia nationala.

Actorii criuleneni fac ultimele ajustari si in vara, cand, de fapt, teatrele profesioniste pleaca in concediu, ei vor lansa prima stagiune teatrala in raion. Mircea Gutanu ne-a informat ca spectacolul va fi prezentat in localitatile din raion pentru a aduce buna dispozitie si in sufletele satenilor vaduviti de posibilitatea de a comunica cu urmasii Melpomenei.

Proiectul teatral-muzical: «Pamantul e o scena. Viata e un teatru si noi suntem actori» vine sa scoata raionul Criuleni si la rampa, nu doar la parchet. Or, cunoscuti pentru maiestria coregrafica, criulenenii lasase in umbra arta teatrala, desi potential artistic este, precum sunt si actori ce-si trag radacinile de pe meleagurile noastre. Decanii teatrului Eugen Ureche, Paulina Zavtoni, dar si mai tinerii Iurie Paslaru, Gheorghe Ogor, Marina Stasoc - sunt exemple bune de urmat. Tinerii actori din trupa lui Mircea Gutanu chiar sunt promitatori si merita a fi vazuti in scena, iar peste ani cineva va spune cu mandrie: « eu am asistat la debutul renumitilor actori Dumitru Vechiu, Ionel Plamadeala,bunaoara...».

Andrei Ciorba, specialist in arta teatrala, salutand ideea lansarii pro-iectului teatral si-a exprimat speranta ca acesta va fi de bun augur si va avea continuitate.

E. Chiriac, 28 mai 2010

Cer deja calitate

Cea de a XXIII-a sedinta a Consiliului raional Criuleni, de legislatura a XXIII-a a fost lucrativa. Prezenti 32 din 33 consilieri. In debutul sedintei Zinovie Spetetchi, ales pe lista PCRM a declarat ca-si declina apartenenta la PCRM si trece la PD.

Dornici de a indeplini misiunea de alesi ai poporului consilierii au examinat minutios chestiunile incluse pe ordinea de zi. Conform afirmatiilor consilierului Dionisie Uratu, ales unanim ca presedinte al sedintei, consilierii, chiar s-au deplasat in sate sa vada pentru ce accepta alocarea banilor publici. D.Uratu si-a exprimat speranta ca “prin consens, dialog, putem activa ca sa indreptatim asteptarile oamenilor”. Tudor Cucu, fractiunea PCRM, in incheierea sedintei a salutat “aplanarea conflictului in cadrul Aliantei Democratice”, dar a accentuat ca cei 8 membri ai fractiunii PCRM raman in opozitie.

In sedinta din 18 mai consilierii au ascultat informatia despre executarea bugetului in 2009 pe care trebuiau sa o voteze pana la 10 februarie 2010. Oricum, desi cu intarziere, alesii locali au aflat din discursul sefei directiei finante Vera Anii ca din cauza crizei economice in anul trecut transferurile de la bugetul republican au fost mai mici cu 13 mln 825 mii de lei. Cu toate acestea restante la achitarea salariilor nu au fost. Functionarii de la raion au pus in aplicare principiul solidaritatii sociale si practic nici o primarie nu a intrat in 2010 cu sold negativ. Datoriile creditare, insa, se mentin, mai ales cele mai vechi de un an. Sefa directiei finante referinduse la situatia economica a localitatilor a amintit si de faptul ca se observa lipsa vointei manageriale pentru incasarea veniturilor locale, precum si tendinta de a acumula sold la sfarsit de an pentru a fi redistribuit in anul urmator. Audiind chestiunea referitoare la rectificarea bugetului, in special alocandu-se bani pentru constructii, proiectari, consilierii au pus accent pe calitatea executarii acestora, asumandu-si responsabilitatea de a monitoriza desfasurarea lucrarilor.

Info “E.C.”, 28 mai 2010

Pohrebea lupta cu apele

Satul Pohreabea este o localitate straveche, asezata pe o coasta de deal pe malul stang al Nistrului. Pohrebenii au aceleasi probleme ca si locuitorii altor sate din tara plus inca unele conditionate de amplasarea geografica. Telefonizarea, gazificarea satului, constructia apeductului, reparatia capitala a caminului cultural, schimbarea ferestrelor la gimnaziul din localitate au fost efectuate cu sustinerea financiara a FISM-ului, PNUD-ului, Consiliului Raional Dubasari si contributia localnicilor. Stoparea revarsarii apelor de ploaie de pe campul din partea de sus a satului, insa, ramane o problema grava, ce franeaza asfaltarea drumului central. Nici un investitor nu risca sa aloce bani pentru renovarea drumurilor, care sunt spalate la prima ploaie torentiala.

Radacinile-s mai adanci

Pe timpuri exista o retea de rapi si santuri special sapate de localnici pentru evacuarea apelor de ploaie si impactul viiturilor asupra drumurilor era diminuat. Pe terenul amplasat pe partea de deal a satului erau harmanele (gradinile) satenilor, ingradite cu garduri de piatra unde se pastrau paiele, fanul si glijile de hlujdani, astfel era asigurata si securitatea antiincendiara. Prin anii cinczeci cand colhozul “Fructovai Donbas” din Cosnita s-a extins si pe mosia satului Pohrebea, gardurile au fost scoase, santurile au fost astupate, terenul a fost nivelat si arat. De atunci, potrivit afirmatiilor localnicilor in etate, starea de lucruri s-a agravat si problema revarsarii apelor ramane iminenta. Localnicii bat alarma, dar fara succes.

Investitii pe apa ploii

In anii 70 ai sec. trecut conducerea colhozului “Fructovai Donbas” a construit in Pohrebea o portiune de drum, cu lungimea de 140 m pe locul fostei rapi, care special a fost prevazuta pentru scurgerea apelor de ploaie. Aceasta “investitie” a schimbat cursul apelor de ploaie si acum afecteaza alte drumuri pe o lungime de 400 m. In 2007 administratia publica locala cu sediul in Cosnita a incercat sa solutioneze situatia, dar iarasi a agravat-o mai tare. Digul de protectie cu lungimea de 1000 metri a fost construit fara a tine cont de capacitatea de evacuare a apelor a podetului amplasat la intrarea in Pohrebea. Cantitatea de apa ce se acumuleaza de pe camp de-a lungul digului, cand intensitatea ploii este maxima, depaseste de patru ori capacitatea de evacuare a podetului. Acesta, conform calculelor hidrodinamice, ar trebui sa asigure o trecere a apelor de 3,8 metri pe secunda... Prima ploaie torentiala, dupa constructia acestui dig, la 5 mai 2008 a scos la iveala erorile de pro-iectare si constructie a acestuia, care nu prevad si un acumulator de apa. Suvoaiele blocate s-au revarsat peste podet, de-a lungul drumului in sat. Puhoiul de apa acce-lerandu-si viteza a distrus tot ce a intalnit in cale.

Comisii si promisiuni

Indata dupa ploaie, atunci, primaria comunei Cosnita a creat o comisie de evaluare a pierderilor, condusa de consilierul A. Gancu, dar solutii concrete pentru redresarea situatiei asa si nu s-au gasit. In vara anului 2009, la 13 iulie situatia s-a repetat. Pagubele locuitorilor au fost cu mult mai mari. Cel mai tare a fost afectata gospodaria lui Nicolae Nacul. Au fost inamolite toate fantanile de revizie a apeductului, pe atunci in constructie, au fost dezgoliti cca 2,5 km de apeduct. S-au format rapi de-a lungul drumurilor. Primaria Cosnita a format iar o comisie de evaluare a pierderilor. O alta comisie a format si Guvernul condus de Z. Grecianai, in urma adresarii unui grup de sinistrati din localitate, care s-a deplasat la Pohrebea si a constatat ,ceea ce stiau si satenii, ca podetul nu are capacitate corespunzatoare de evacuare a apelor, nu corespunde cerintelor si este necesara constructia unui podet adecvat. Au fost facute promisiuni in scris de catre fosta guvernare si de catre actualul presedinte al raionului Dubasari, Grigore Policinschi, ca vor gasi solutia tehnica de proiectare si finantare a constructiei unui podet nou. Cu parere de rau, nici in bugetul local, nici in cel republican pentru anul 2010 in acest scop nu au fost prevazute mijloace financiare. Nu-s planificati bani nici pentru reparatia drumurilor. Localnicii, cu fortele proprii au astupat rapile ce s-au format de - a lungul drumurilor.

Interventii nechibzuite

Indiferenta si modul de solutionare a acestei probleme din partea APL te uimeste. Actualul vice-primar al comunei Cosnita Vasile Terentiev de fiecare data dupa ploaie aduce cate o masina incarcata cu lut nisipos si o rastoarna in mijlocul drumului, blocand astfel posibilitatea de evacuare a apelor in cazul unei eventuale ploi. Astfel ca locuitorii la urmatoarea ploaie sunt nevoiti sa inlature pericolul, imprastiind lutul cu sapele si lopetile. La critica oamenilor oficialul nu reactioneaza. Dimpotriva si dupa ploaia de la 14 mai a.c. a mai adus cateva masini pline cu pamant si bolovani. Pe 21 mai cet. Maria Gusan prin ploaie, de una singura, debloca trecere apelor, ca sa evite pericolul inundarii gospodariei. Daca vice-primarul, numit la insistenta locuitorilor satului Pohrebea, ar fi fost afectat personal de aceste calamitati, ar avea o alta atitudine. Deocamdata indiferenta si promisiunile desarte ale alesilor locali te pun pe ganduri si genereaza indiferenta oamenilor simpli fata de APL. Or, cetatenii apreciaza functionarii dupa fapte concrete si rezultate vizibile.

Anatolii Naghit, s. Pohrebea, 28 mai 2010