Articole din 27.05.2011.
-
Olguta are nevoie de ajutorul tau!
Hristos a Inviat!
Un copilas nou-nascut cu numele Olga (Gabriela Turcanu in documente) are nevoie de ajutorul nostru. Ea are doar 3 luni si sufera de o malformatie cardiaca congenitala complexa: MCC. Originea anormala a ramurei arterei pulmonare drepte din aorta. Hipertensiune pulmonara avansata. IC NYHA IV. Tratamentul ei e posibil doar peste hotarele tarii. Avem putin timp! Pina 10 iunie trebuie sa fie operata. Este nevoie de multi bani (medicii din Kiev au precizat suma de 12.000 euro), dar si de mai multe rugaciuni!
Ajutati cum puteti. Ne puteti contacta la numerele de telefon:
068059984 Natalia(matusa);
069592471 Ana (mama).
Rugam pe cei care administreaza bloguri si site-uri sa raspindeasca mesajul!
Va multumim!
Domnul sa va aiba in paza!
Contul in moneda nationala (MDL)
BANCA DE ECONOMII S.A.
Filiala nr. 7 Calarasi
c/f 1003600002549
bic BECOMD2X607
contul: 28093074983
nr. cont 644185
destinatia platii: pentru Turcan Ana____________________________
Contul in dolari SUA ($)
BANCA DE ECONOMII S.A.
Filiala nr. 7 Calarasi
c/f 1003600002549
bic BECOMD2X607
contul: 28092078401
nr. contului 589
destinatia platii: pentru Turcan Ana____________________________
Contul in euro (ˆ)
BANCA DE ECONOMII S.A.
Filiala nr. 7 Calarasi
c/f 1003600002549
bic BECOMD2X607
contul: 28098079781
nr. contului 584
destinatia platii: pentru Turcan Ana
3 iunie 2011 -
"Lauri si Ovatii" pentru lampagiii sufletelor noastre
Editia curenta a festivitatii "Lauri si Ovatii" organizata la Criuleni pentru omagierea lucratorilor din domeniul culturii a avut o atmosfera mai inedita. Pentru prima data au serbat impreuna lucratorii bibliotecilor, Scolii de Arte si cei de la caminele culturale din raion. Mai mult ca atat, cei invitati au fost pe post de spectatori si chiar daca si-au impartasit din darul dumnezeiesc cu care au fost haraziti, au facut-o din placere, dar nu conform atributiilor de functie.
Valentina Bobeico, sefa Directiei raionale Cultura si Turism, in alocutiunea inaugurala, remarca faptul ca perioada mai 2010- mai 2011 a fost foarte intensa si prolifica pentru cultura din raion. Au avut loc mai multe lansari de carti, festivaluri, simpozioane. Artistii autohtoni au evoluat cu success la concursurile internationale si nationale, aducand la Criuleni trofee de diferit grad. In aceasta perioada in dezvoltarea institutiilor de cultura s-au investit cca cinci mln lei si, felicitandu-si colegii, Valentina Bobeico a exprimat speranta ca la toamna Legea salarizarii le va aduce mai multe bucurii. Oaspetele festivitatii Diana Dicusara, directoarea Centrului National de Conservare a patrimoniului material si imaterial a remarcat valoarea lucratorilor de cultura din raionul Criuleni si a venit cu diplome din partea Ministerului Culturii pentru Maria Rapcea, din Criuleni, Iana Spetetchi, de la Hrusova, Ion Chircu de la Drasliceni, Alina Branza de la Boscana, Petru Lucasenco de la Pascani, Natalia Coretchi din Criuleni si Andrei Istrati de la Slobozia Dusca.
Vicepresedintele raionului Vasile Bradistean, felicitand asistenta amintea ca: "Exista in scurgerea ireversibila a timpului clipe cand trebuie sa uitam de proza zilei si sa observam poezia ei si atunci vin sarbatorile, care-s imposibile fara implicarea lucratorilor din cultura". In semn de apreciere a contributiei pentru dezvoltarea culturii in raion si fidelitate profesiei vicepresedintele Vasile Bradistean a inmanat Diplome de gratitudine - "cele mai valoroase distinctii posibile" doamnelor Aurelia Rotaru, Lilia Cazacu, Angela Buravet, Natalia Rojco, Valentina Bobeico, Natalia Dumitrasco, Mihai Serbu, Mircea Gutanu din Criuleni, Valentina Vantu din Boscana, Li-dia Stavila din Hartopul Mic, Petru Chetrusca din Drasliceni, Ludmila Stahi din Slobozia Dusca.
Directia cultura si turism la randul ei a instituit diplome si prime pentru Viorica Sapavalov, Natalia Popritac, Zinaida Nirca, Criuleni, Cornelia Catarau de la Hartopul Mare, Ludmila Cantaragiu, Mihai Onica de la Drasliceni, Nicolae Stan din Isnovat, Iurie Boscanean din Slobozia Dusca. Larisa Breanic, costumiera la Centrul de cultura "Grigore Sarbu" a fost mentionata pentru devotament caminului cultural.
Ex - sefa directiei Cultura si Turism, parlamentara Elena Frumosu, felicitandu-si colegii a adus si un dar pentru baietii de la " Lozioara" din Criuleni - zece caciuli din partea Agentiei pentru Proprietate Intelectuala.
Intrucat pentru prima data si colaboratorii Scolii de Arte au fost omagiati de Ziua Culturii, n-a fost neglijat nici directorul acestei institutii Valeriu Burlacu, care s-a nascut sub steaua acestei zile,declarate la nivel international - Ziua diversitatii culturale. Or, activitatea in domeniul culturii i-a dominat intreaga viata si gratie acestui fapt in raionul Criuleni au renascut fanfare.
Importante au fost aprecierile din partea conducatorilor, dar si mai induiosatoare au fost declaratiile de mandrie venite din partea colegilor de breasla. Or, mai rar auzi expresia "eu ma mandresc cu colegul meu"...
Jana Gherbovei de la Balabanesti si-a alintat mama, dar si pe colegii acesteia cu o frumoasa romanta - "Margele". Duetul Elena Sclifos - Iurie Cumpata, a dat start veseliei, iar cei care au avut misiunea sa-i delecteze pe criuleneni au fost parodistul Nicolae Hodina si epigramistul Gheorghe Balici.
La festivitate a fost prezent si spiritul lucratorilor din cultura care s-au trecut din aceasta lume, dar au lasat aprinsa candela frumosului in localitatile unde au activat.
E. Motricala, In imagini: secvente de la festivitate, 27 mai 2011 -
Fata-n fata cu cei mai mici cititori ai ziarului
Vineri, 13 mai, un grup de cititori ai Bibliotecii Publice Raionale "T. Isac" au participat la intalnirea cu colaboratorii redactiei "Est-Curier". Picii de clasa a treia, condusi la biblioteca de catre diriginta lor Lilia Nazaret, au fost interesati de mijloacele de informare si comunicare, de felul in care apare la lumina zilei un ziar. Redactorul-sef Elena Motricala si corespondentul Svetlana Cernov le-au vorbit copiilor despre profesii pe care le pot imbratisa daca si-ar dori, cand vor fi mari, sa lucreze la ziar, de unde provine cuvantul "ziar", ce mijloace de informare mai sunt, iar copiii au povestit despre ce fel de mijloace de informare folosesc ei. Ideea intalnirii a venit bibliotecarelor Lidia Frumosu si Natalia Popritac, care din timp au inclus aceasta activitate in planul lor de lucru. Echipa "Est-Curier" i-a indemnat pe copii sa colaboreze cu Redactia, sa scrie si sa expedieze mici esee despre planurile lor pentru vacanta mare care va incepe curand.
In imagini: aspecte de la intalnire, 27 mai 2011 -
Zece si toate de nota zece
Patrimoniul cultural al satului Mascauti s-a completat cu un nou colectiv. Veronica Mamei, conducatorul artisitc al Casei de Cultura este foarte bucuroasa si pune mari sperante in noua formatiune pentru ca membrii ei se implica in viata culturala din propria initiativa.
Vrem si noi sa cantam, mi-a zis doamna Dina Pavlov - isi aminteste Veronica Mamei.
Le-am spus sa cante cu "Razesii", dar ele au zis ca vor alt colectiv.
Astfel, Dina Pavlov, Alexandra Popusoi, Maria Bounegru, Tatiana Popusoi, Nina Morarescu, Ina Frunze, Larisa Tincov, Eudochia Bujor, Veronica Rusu si Victoria Mamei au lansat ansamblu vocal "Tarancuta". In scurt timp si-au intocmit si un repertoriu, ce include cantece folclorice, muzica usoara, dar si melodii bisericesti (cantate pe doua voci).
- Ma bucur ca dragostea pentru cantec, necesitatea de comunicare, doamnele si le alina prin intermediul cantecului la Casa de Cultura. Sper ca "Tarancuta" va avea o evolutie la fel de fulminanta ca si "Razesii". Or, nu in zadar avem in localitate festivalul "Pe dealul Chiclaului".
27 mai 2011 -
Militari - da, graniceri - ba
Interviu cu Pavel Blaghi, maior, seful Sectiei administrativ-militare Criuleni
- Cum s-a desfasurat in aceasta primavara campania de recrutare a tinerilor in randurile Armatei Nationale?
- Conform planului national de incorporare din raionul Criuleni urmeaza sa se inroleze pana la sfarsitul lunii iunie, curent, 48 tineri: 31 dintre care vor completa randurile Armatei Nationale, iar altii 17 - vor completa trupele de carabinieri. Baietii nostri isi vor satisface serviciul militar in Brigada I de infanterie motorizata, Batalionul cu destinatie speciala "Fulger", Batalionul independent de garda, Batalionul nr.22 al Fortelor de Mentinere a Pacii, Batalionul independent de genisti .
- Mai putini, comparativ cu sezonul de incorporare toamna-iarna, 2010...
- Este adevarat, dar nu din vina noastra. Decizia Guvernului de a micsora planul de recrutare a tinerilor in randurile Armatei Nationale cu 300 de persoane, conditionata de reducerea bugetului adoptat pentru acest an, a vizat in mod direct si raionul Criuleni. In plus, incepand cu anul 2011, nu mai recrutam tineri pentru serviciul de graniceri, or, conform modificarilor operate la legislatia in vigoare, granicerii urmeaza a fi angajati doar in baza de contract.
- Ce ne puteti spune despre conditia fizica a tinerilor recruti din localitatile raionului Criuleni?
- Pana la momentul actual au fost supusi controlului de catre comisia medico-militara circa 430 persoane cu varsta intre 18 si 27 de ani. Apti pentru satisfacerea serviciului militar au fost recunoscuti 331 tineri. Inapti - 39 tineri. Alti 20 tineri au primit aviz de amanare, fie pe motive de boala, fie pentru finalizarea studiilor.
- Care-s bolile mai des intalnite astazi printre viitorii ostasi?
- Ca si in anii precedenti predomina platipodia, anemia, hepatitele virale. Desi mai rar, sunt, totusi, intalnite si dereglari ale sistemului cardio-vascular, retard mintal usor si chiar boli venerice...
- Campania de recrutare s-a desfasurat fara dificultati?
- Probleme apar din simplul motiv ca actualmente doar Primaria Criuleni are oficial angajat sef pentru evidenta militara. In rest, administratiile publice locale se descurca cum pot. De regula, primarul numeste persoana, care exercita aceasta functie, remunerata cu un adaos simbolic la salariu. Cu toate acestea, sunt sate, cum ar fi Balabanesti, Cimiseni, Cruglic, Mascauti, in care munca cu recrutii este organizata la cel mai inalt nivel, ceea ce nu putem vorbi despre satele Drasliceni, Miclesti, Cosenita sau Magdacesti. Primarii trebuie sa inteleaga ca legea ii obliga sa tina la control procesul de recrutare, incorporarea si trecerea in rezerva Armatei Nationale a tinerilor din teritoriu.
A dialogat, Gh. Motricala, 27 mai 2011 -
Fara bani si fara camere video
400 de absolventi ai liceelor din r-nul Criuleni vor sustine in acest an examenele de bacalaureat in trei centre care vor fi organizate in incinta liceelor din Criuleni, Onitcani si Boscana
Potrivit Alei Boscanean, specialist principal in cadrul Directiei Generale Invatamant Criuleni, 141 de elevi ai liceelor din Onitcani, Hartopul-Mic, Cruglic, Jevreni si Mascauti vor veni sa sustina examenele la Criuleni. Absolventii liceelor din Criuleni, Boscana si Malaiesti se vor deplasa la Centrul de BAC din Onitcani, 134 de elevi in total. La Boscana vor fi primiti pentru examene liceenii din Magdacesti, Dubasarii Vechi si Cimiseni, in total 125 de absolventi.
Absolventii scolilor medii Miclesti si Drasliceni vor sustine cele patru examene in scolile lor, iar absolventii scolilor profesionale, care doresc sa ia diploma de bacalaureat, vor sustine probele in gimnaziul Slobozia-Dusca. Orarul examenelor se prezinta in felul urmator: 2 iunie - proba la limba de instruire; 6 iunie - proba la limba straina; 9 iunie - matematica pentru profil real si geografia pentru profil umanist; la 13 iunie - examenul la disciplina solicitata. Ala Boscanean s-a referit de asemenea la modul in care vor ajunge testele la absolventi. Astfel, plicurile cu subiectele de examen vor fi stocate in depozitul uneia dintre bancile cu resedinta in or. Criuleni si in dimineata zilei, in care va avea loc examenul, presedintele comisiei raionale de BAC va lua plicurile de la banca si le va distribui presedintilor Centrelor de BAC care le vor pune la dispozitie absolventilor catre ora stabilita. Dupa finisarea examenului, presedintii Centrelor de BAC vor sigila lucrarile elevilor intr-un pachet, care va fi transmis la Agentia de evaluare si verificare a testelor de examene. Directiile de invatamant raionale au transmis Ministerului Educatiei lista profesorilor-verificatori, dar cei care vor fi selectati pentru verificarea testelor vor fi anuntati cu o zi inainte de inceperea acestei proceduri.
Totodata, Vladimir Soltanici, seful DGI Criuleni, atentioneaza profesorii si parintii ca este interzisa colectarea de bani din partea candidatilor sau parintilor acestora pentru sustinerea examenelor. In acest sens Directia a emis ordinul nr. 121, continutul caruia a fost adus la cunostinta tuturor directorilor de institutii de invatamant din raion.
Ministerul Educatiei anunta anterior, ca desfasurarea examenelor de BAC va fi supravegheata inclusiv prin intermediul camerelor video. In anul curent noutatea va fi aplicata, deocamdata, la un singur liceu din tara - liceul Academiei de Stiinte a Moldovei.
S. Cernov, 27 mai 2011 -
CE ESTE ECOVERDE si cum va arata uzina la Criuleni
Programul ECOVERDE este bazat pe un binecunoscut concept occidental pentru sortarea/tratarea deseurilor (DMS), ale carui metode sunt customizate la compozitia deseurilor si nevoile Europei de Est.
Noua uzina din Criuleni presupune implementarea unei solutii la cheie, a unui sistem complet de management al deseurilor in locatie, bazat pe standardele UE.
Sistemul implementeaza o tehnologie care sorteaza deseurile de materialele reciclabile, care vor fi comercializate apoi societatilor aferente si reuseste sa trateze partea organica a deseurilor prin tratare mecanico-biologica (TMB) obtinand compost pentru agricultura sau RDF pentru a fi folosit drept combustibil alternativ pentru centralele de energie verde, care produc energie electrica si termica.
1.1 Principalele obiective ale proiectului sunt:
1. Imbunatatirea sistemului de colectare care exista in momentul de fata in oras si in satele din zona
2. Cresterea numarului de case care beneficiaza de servicii de colectare a deseurilor zilnic
3. Argumentarea colectarii sortate a diferitelor tipuri de deseuri
4. Minimizarea sau eliminarea cantitatilor de deseuri care vor fi trimise catre depozitarea finala
5. Atingerea nivelului maxim de sortare pentru a mari veniturile din comercializarea materialelor reciclabile
6. Implementarea unui proces de compostare pentru fractiunile biodegradabile
7. Sprijinul cresterii si nevoia unei noi piete de compost pentru agricultura si in acelasi timp crearea unei surse de venit din vinderea compostului
8. Minimizarea costurilor pentru transportul catre groapa de gunoi
10. Mentinerea taxelor la acelasi nivel local, fara nici o crestere.
1. Un sistem complet de colectare de la 100% din populatia locala prin achizitionarea de noi camioane si containere
2. O fabrica de sortare cu un sistem complet de - incarcatoare, ciur de sortare, sortare manuala si tocatoare
3. Un sistem de ambalare pentru materialele reciclabile
4. Statia TMB (statie de tratare mecanico-biologica) care creaza din materialele biodegradabile compost ecologic
1.4 Procesul de tratare a deseurilor Vezi imaginile de sus!
(1) Deseurile sunt aduse la incarcator.
(2) Sistemul de deschidere al pungilor permite revelarea continutului sacilor de gunoi si inceperea procesului de reciclare trecand printr-o banda rulanta direct la separatorul magnetic care detecteaza si selecteaza partile metalice.
(3) Ciurul de sortare pentru separarea factiunilor mici si materialele organice spre alta banda rulanta.
(4) Sortare manuala si fabricile de separare pentru un proces de sortare optim
(5) Materialele organice si factiunile fine vor trece prin procesul TMB pentru compostare
Sistemul de colectare va fi organizat exclusiv de fabrica ECOVERDE in toate locatiile. Prin urmare, programul ECOVERDE va include 2 camioane noi echipate cu utilaj special si cu un sistem de compresie care va permite camioanelor sa colecteze mai multe deseuri zilnic (pana la de 5 ori mai mult) si cu costuri mai eficiente.
Costurile complete pentru combustibil, asigurare, intretinere etc vor fi platite doar de catre ECOVERDE pentru toate camioanele folosite.
1.5 Plasarea de noi recipiente pentru deseuri In fiecare locatie vor fi plasate urmatoarele recipiente:
- 2 recipiente pentru materialele reciclabile - nesortare
- 2 recipiente pentru deseurile organice Proiectul va include de asemenea:
1. 2 camioane pentru colectarea deseurilor - cu capacitatea de 15 tone si mai mult. Fiecare camion va colecta in 2-3 ture zilnic, in total pana la 90 de tone zilnic.
2. 600-Recipiente pentru deseuri cu capacitate de 1100 litri.
Containere de metal existente si folosite in prezent de oras vor fi renovate si colorate pentru colectarea materialelor organice
Echipament si utilaj
Un vehicul de colectare a gunoiului creat special pentru a ridica mici cantitati de deseuri si a-l transporta la fabricile de tratare si reciclare. Capacitate de 10-18 m3; Echipat cu dispozitiv de compactare
Un incarcator este un cadru mic si rigid, ce functioneaza cu motor cu brate de ridicare folosit pentru a atasa o varietate de instrumente pentru restrangerea muncii. Poate impinge materiale dintr- o locatie in alta, poate transporta materiale sau incarca material intr-un camion
600 containere de plastic pentru deseurile din gospodariile cetasenilor
Capacitate - 1100L Culori: albastru/verde
Cantare mari care sunt de obicei montate permanent pe o fundatie de beton folosite pentru a cantari vehicule si incarcatura lor. Cantarind vehiculul atat gol, cat si incarcat se poate calcula greautatea incarcaturii
Deschizator de saci
Echipament metalic care taie/deschide sacii pentru ca deseurile sa poata fi sortate si asigura eficienta procesului de reciclare.
Benzi de transport
Un dispozitiv automat care transporta materiale la masina corespunzatoare
Uzina include mai multe benzi de diferite marimi.
Detector de metale /Dispozitiv tip magnet care separa partile metalice Sortare de restul deseurilor.
Un ciur cilindric folosit pentru a separa dupa marime materialele cu gauri de 50 mm
Un buncar de incarcare larg, localizat pe o platform la inaltime, ce permite a 6-8 muncitori sa sorteze deseurile manual dupa procesul de sortare mecanic, asigurind astfel o sortare de calitate inalta..
O cabina special construita pe buncarul de incare pentru sortare care asigura un loc de lucru confortabil pentru angajati, aer conditionat, filtrarea aerului etc...
Echipament care marunteste deseurile organice si non-organice si materialele nereciclabile in bucati mai mici prin proces de taiere.
Masina care compacteaza materialele reciclabile formand baloti dreptunghiulari Fiecare balot cantareste in jur de 200 kg
Generator de rezerva - Motor ce produce electricitate ca rezerva in cazul unei probleme de electricitate in timpul muncii. Program de computer care coordoneaza si monitorizeaza intreaga activitate a fabricii. Un sistem care va proteja fabrica impotriva incendiilor amenintarii incendiilor. Consta in extinctoare, alarme pentru detectarea focului, alertarea pompierilor si control.
27 mai 2011 -
Migratia sta la baza distrugerii familiilor actuale considera protopopul de Criuleni si Dubasari, Teodor Pelin
In anul curent moldovenii care muncesc in strainatate trimit tot mai multi bani acasa, suma transferata prin banci ajungand in martie la 116,39 milioane de dolari SUA, fata de 71,82 milioane in ianuarie. Cu toate acestea numarul persoanelor care traiesc la nivelul saraciei nu este in descrestere.
Banii trimisi acasa de moldovenii ajunsi sa lucreze peste hotarele tarii sunt periculosi. In primul rand, pentru ca sporesc gradul de toleranta si indiferenta fata de actiunile guvernantilor,caci,remitentele le asigura confortul material celor care le primesc si ei nu mai observa saracia din jur. Impactul migratiei, insa, are efecte mult mai personalizate si dramatice. In multe cazuri odata plecat peste hotare unul din soti familia ca institutie se destrama. Sufera copii, care ramanand fara supravegherea unui parinte devin vulnerabili ispitelor lumesti. Or, banul trimis de parinti nu poate compensa lipsa educatiei din partea acestora.
- Pentru pastrarea cuplului le recomand enoriasilor mei, sa plece impreuna, daca insista sa plece la castig - spune protopopul de Criuleni si Dubasari, Teodor Pelin - altfel, destramarea relatiei este iminenta mai ales, in cazul cand pleaca femeile. Sotul pierde din autoritate in fata copiilor, de care ramane sa aiba grija, dar este neglijat si de consoarta. Stiu cazuri cand sotiile se limiteaza doar la trimiterea sumelor simbolice pentru intretinerea copiilor si la vizite o data pe an sau si mai rar. Deseori sotii migrantelor incep sa-si inece amarul in bautura. In cazul plecarii sotilor femeile sunt mai rezistente, ele reusesc sa-si mentina echilibrul emotional si sa aiba grija de copii si gospodarie, dar pericolul aparitiei divergentelor dintre soti dupa o despartire mai mare de cateva luni ramane, avand la baza suspiciuni de infidelitate sau "descoperirea nepotrivirii de caractere".
Un grup de experti de la catedra de sociologie a Universitatii de Stat care au realizat primul studiu in Moldova despre nevoile copiilor cu parintii plecati peste hotare, impreuna cu Ministerul Muncii, Organizatia Internationala pentru Migratie si Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie spun ca minorii ramasi in grija rudelor sau a unui parinte sunt mai vulnerabili decat cei de aceeasi varsta care isi au parintii alaturi. Expertii vorbesc despre lipsa de afectiune care determina carente in dezvoltarea personalitatii, si ca urmare o integrare sociala mai dificila. Dar si despre efectele pe care migratia le are asupra sanatatii si educatiei copiilor.
Coordonatoarea studiului Diana Cheianu-Andrei si-a exprimat temerea ca este riscul ca acesti copii la maturitate sa copieze modelul familiei in care cresc acum: "In rezultat avem si un model pe care ei il interiorizeaza despre familie, model care va fi perpetuat, pentru ca ceea ce vede copilul actual aceea va face in continuare, iar modelul actual este cu lipsa dragostei parintesti, lipsa afectivitatii, depravarea emotionala"
Valentina Pritcan, unul din autori spune ca: "Copiii au nevoie de suport psihologic, copiii au nevoie de specialisti profesionisti, nu pur si simplu existenta unui serviciu, dar a unui serviciu de profesionisti, chiar putem sa zicem de specializare inalta, care ar fi constituit de persoane apte de-a face fata solicitarilor acestor copii care sunt absolut diferiti de cei de ieri." O statistica oficiala a copiilor cu parinti plecati peste hotare nu exista, dar autorii studiului estimeaza ca ar fi vorba despre aproximativ 150 000 de copii. In timp ce date neoficiale arata ca peste hotarele tarii muncesc aproximativ 1 mln de moldoveni, in 2010 numarul acestora fiind in crestere fata de anul precedent cu 16 000.
E. Alexei, 27 mai 2011 -
Sfaturi si norme de comportare in timpul scaldatului
In timpul verii cea mai folositoare odihna e la rau, unde va puteti scalda si plimba cu barca. Astfel, va intariti organismul, va dezvoltati indemanarea si rezistenta. Priceperea de a inota bine este prima conditie pentru odihna neprimejdioasa la apa. Trebuie sa se invete a inota toti: si copiii, si adultii. Omul care poate inota bine se simte calm si sigur in apa si in caz de necesitate poate salva un om cazut la nevoie.
SFATURI PENTRU SCALDAT
Se recomanda a incepe sezonul balnear, atunci cand aerul ajunge la temeperatura de 20 - 23 grade C, iar apa - la 18-19 grade C. Aflarea indelungata in apa rece (sub 17 grade C) provoaca la oamenii neantrenati supraracire si boli cauzate de aceasta.
Regimul scaldatului trebuie coordonat cu medicul si strict respectat. Scaldati-va cel mult de doua ori pe zi. La inceputul sezonului timpul aflarii in apa poate fi nu mai mult de 5-10 minute, marit fiind apoi pana la 20 de minute si mai mult. Nu uitati de autocontrol. La primele semne de supraracire (frisoane, tremurici, invinetirea corpului, slabiciune), iesiti imediat din apa, stergeti-va cu un prosop uscat, imbracati haine uscate, faceti cateva exercitii de inviorare (alergati, sariti) si nu mai continuati scaldatul. Persoanele suferinde de boli cardiovasculare cronice trebuie sa respecte strict recomandarile medicului. Scaldatul in caz de slabiciune, temperatura ridicata, dupa boala, alergari indelungate, mers grabit inseamna o nepasare de neiertat. In cazurile acestea scaldatul nu aduce folos, ci poate sa contribuie la repetarea sau aparitia unei boli.
Odihnindu-va la scaldat, in apa, respectati nu numai regimul scaldatului, ci si al bronzarii. Dozati strict durata bailor de soare. Cel mai bine e sa va bronzati de la ora 09.00 pana la 11.00 si de la 16.00 pana la 18.00 - perioade ale activitatii minime a razelor ultravilote. In primele zile urmeaza sa va expuneti razelor solare timp de 5-10 minute, in zilele urmatoare cu 5 minute mai mult. Bronzandu-va, schimbati pozitia corpului incat razele solare sa va cuprinda in intregime si niciodata sa nu adormiti la soare, deoarece va puteti trezi cu arsuri.
Facand bai de soare, puneti-va numaidecat pe cap un chipiu, o palarie de panza sau de paie, o panama, pentru a evita insolatiile. Nu uitati sa va puneti si ochelarii de soare, care va vor feri mucoasa ochilor de inflamatie.
NORME DE COMPORTARE IN APA
Scaldati-va numai in locurile special rezervate pentru aceasta. Intr-un bazin de apa necontrolat puteti nimeri in vartejuri, gropi adanci, in curenti repezi, fundul bazinului poate fi namolos, acolo puteti da de alge, bolovani, ceea ce poate duce la traume, nenorociri, la moarte. Daca nu stiti sa inotati sau inotati rau, nu intrati in apa mai sus de brau.
Inotand, nu va apropiati de nave, salupe, barci cu rama sau cu motor, slepuri, plute (ancorate sau aflate langa cheiuri) si alte mijloace plutitoare. Aceasta e periculos pentru viata. Nu va scaldati in stare de ebrietate. Consumul de alcool reduce autocontrolul, incalca coordonarea miscarilor, inhiba activitatea respiratorie si cardiaca, duce la apatie si somnolenta. Nu uitati, ca majoritatea celor inecati au ignorat aceste indicatii. Inotand, nu treceti dincolo de ingraditurile instalate in locurile pentru scaldat, ele preintampina, ca nu se poate de inotat mai departe - aceasta poate provoca supraracirea corpului, surmenajul muschilor, spasme, accidente si chiar moartea, Nu plonjati de pe debarcadere, cheiuri, poduri si alte constructii, nu practicati jocuri cu elemente de plonjare, nu va zbenguiti in apa. Nu folositi pentru inot saltele cu aer, camere de cauciuc, scanduri. Un vant slab si curentul de apa va pot departa prea mult de mal. In acest timp vizibilitatea se reduce intr-atat, incat puteti pierde usor orietarea. Anume atunci va puteti speria mai tare (aceasta poate duce la inec). Nu urcati pe geamandura, balize si alte obiecte tehnice de preintampinare. Scaldandu-va, nu lansati semnale de alarma. Controlati permanent comportarea copiilor langa apa si in apa, nu uitati ca ei trebuie sa se scalde numai sub controlul d-stra.
In timpul plimbarilor cu braca este interzis:
- departarea de mal la o distanta ce depaseste norma;
- oprirea langa sau sub poduri;
- supraincarcarea barcii;
- asezarea pe bordul barcii, schimbarea din loc in loc si dintr-o barca in alta in timpul navigatiei;
- sarirea din barca pentru a va scalda;
- retinerea pe apa seara si noaptea;
- aflarea in barca in stare de ebrietate si consumarea bauturilor alcoolice.
V. Stahi, seful Statiei de Salvare pe apa Criuleni, 27 mai 2011




