Articole din 25.11.11.

• Balabanestenii au castigat

  

  Meciul final pentru Cupa raionului la fotbal, editia 2011, s-a disputat in ziua de duminica, 20 noiembrie curent, pe stadionul Centrului pentru pregatirea selectionatelor Republicii Moldova /or. Vadul lui Voda/. De ce s-a ales pentru meciul final stadionul din Vadul lui Voda? Un stadion mai bun nu avem deocamdata in raion. La Vadul lui Voda sunt create conditii exceptionale si pentru fotbalisti, si pentru spectatori. Un gazon verde de calitate, linii de marcaj evidentiate, tribune amenajate etc, numai sa joci fotbal. In lupta pentru trofeul onorific s-au inclus initial 16 echipe din numarul celor mai puternice din satele raionului, in finala ajungand "Atletic"/ s. Balabanesti/ si "Farmacoprim" /s. Pascani/. In semifinale "Atletic" a invins in primul meci cu scorul 2:0 echipa din satul Cimiseni si a remizat in retur - 1:1, "Farmacoprim" a fost superioara in meciul cu echipa din satul Boscana - 6:1 si 5:3.

  Meciul a inceput cu atacurile insistente ale fotbalistilor din Pascani, care porneau drept favoriti. Dar cei de la Balabanesti opun rezistenta in linia de aparare si fac miza pe contraatac. Astfel, in minutul 9 ei deschid scorul prin Leonid Podlesnov. Bucurie mare in randurile suporterilor din satul Balabanesti. Ei isi sustin echipa cu pancarte, dar si prin ovatii de felul: Avem echipa/Avem valoare/Suntem echipa cea mai tare!

  Actiunile ce au derulat in continuare pe gazonul verde confirma ca e un adevar ceia ce se scandeaza. Repriza secunda repeta scenariul primei. In minutul 53 fotbalistii de la "Atletic" maresc handicapul prin acelasi Leonid Podlesnov. "Farmacoprim" ataca cu forte mari, dar actiunile fotbalistilor sunt stihinice, balonul nu nimereste nicidecum in spatiul portii, golul de prestigiu asa si nu a fost inscris.

  Arbitrii au fixat scorul final 2:0 pentru "Atletic", ea intrand astfel in posesia Cupei. Urma sa aiba loc procedura de decorare a sportivilor, dar, indata ce a rasunat fluierul final pe teren au dat buzna mai multi suporteri. Fiind indiganati de anumite circumstante si profitand de faptul ca strajerii ordinei publice nu erau la datorie, si-au pus in actiune pumnii si a derulat o "repriza" de ... "lupte martiale". Arbitrii si unii fotbalisti au fost bruscati, atacati cu pumnii si picioarele. Spiritele aprinse au fost calmate, totusi, cu greu...

  Reprezentantii Federatiei Moldovenesti de Fotbal au inmanat, in cele din urma, fotbalistilor de la Balabanesti Cupa castigata destoinic, un set de mingi, iar in posesia medaliilor de aur au intrat Anatolie Gore, Nicolae Temciuc, Radu Temciuc, Alexei Nicolaev, Leonid Podlesnov, Ion Cotoman, Igor Sirbu, Marin Cucu, Serghei Arseni, Nicolae Bagrin, Niocolae Arseni, Vlad Malai, Alexandru Cazac, Andrei Caraus, Vasiel Temciuc, Vadim Scutelnic si Alexandru Arefiev, antrenor - Vlad Malai.

  Succesul fotbalistilor de la Balabanesti se datoreaza si atentiei acordate de primarie, personal de primarul Ion Nistrean, dezvoltarii sportului in localitate, sustinerii sportivilor talentati.

  Fotbalistii echipei "Farmacoprim" au intrat in posesia medaliilor de argint: Vasile Procu, Tudor Solonari, Vasile Rosca, Alexandru Guzun, Andrei Izbasa, Andrei Soltan, Grigore Cojocari, Andrei Butucea, Marian Sorfoni, Vasile Juc, Alexandru Ojoga, Victor Onica, Nicolae Buga, Grigore Dabija, Sergiu Busuioc, Vitalie Chisca, Vasile Spatari, antrenor - Ion Efros.

  Dupa acest meci, unii fotbalisti vinovati de incidentul provocat, vor fi nevoiti sa-si atarne bocancii in cui. Or, dupa cum ne-a informat dl Valeriu Turcan, presedintele Asociatiei Raionale de Fotbal, vinovatii vor fi aspru pedepsiti pentru comportament ne-destoinic.

  Fotbalul si huliganismul nu pot avea nimic comun...

  
  Gheorghe PATANOV Fotografii de autor, 25 noiembrie 2011

• Distinctii pentru agricultori

  Pentru munca indelungata si prodigioasa in complexul agroindustrial, sporirea eficientei productiei si contributie la dezvoltarea infrastructurii social-economice Ion Gheorghita, directorul SRL "Iscomagro" din Isnovat a fost decorat de presedintele Republicii Moldova cu Ordinul " Gloria Muncii", iar Dumitru Orescu, conducator al SRL "Ghertcomagro" si Nicolai Sprincean, conducator SRL "Schit Agromex" din Hartopul Mic s-au invrednicit de medalia "Meritul Civic".

  Succese in continuare!

  
  25 noiembrie 2011

• Cautati partenerul

  Pe data de 15 noiembrie, Directia Investitii si Relatii Economice Externe a Consiliului raional Criuleni a organizat, in colaborare cu Agentia de Dezvoltare Rurala Centru (ADR Centru) cu sediul la Orhei instruirea primarilor si liderilor de ONG-uri din raionul Criuleni cu tema "Importanta si rolul parteneriatului public-privat-asociativ in dezvoltarea durabila a regiunii si/sau comunitatii".

  Pe langa activitatile practice, menite sa sporeasca intelegerea esentei parteneriatelor durabile, incheiate cu scopul de a rezolva problemele majore ale locuitorilor regiunii, Grigore Taran, expert ADR Centru, a prezentat si pagina electronica www.parteneri.md, care va facilita conlucrarea societatii civile, alesilor locali si mediului de afaceri, oferind totodata oportunitati pentru inregistrarea si cautarea partenerilor de interes comun.

  Parteneriate public-private-asociative pot forma autoritatile publice locale si regionale, organizatiile neguvernamentale, universitatile si centrele de studii, institutiile culturale si stiintifice, mediul de afaceri, grupuri de initiativa, cetateni simpli ai RM.

  
  S. Cernov, 25 noiembrie 2011

• Mai aproape de minimul de existenta

  In trimestrul II al anului curent marimea minimului de existenta a constituit in medie pentru o persoana 1502,8 lei si este in crestere cu 8, 4 % fata de aceeasi perioada a anului 2010, informeaza Biroul National de Statistica. Veniturile disponibile medii lunare ale unei persoane constituiau 1440, 6 lei.

  Ala Negruta, sefa directiei statistica sociala si a nivelului de trai informeaza ca minimul de existenta, variaza in dependenta de varsta si locul de domiciliere al persoanei. Astfel minimul de existenta pentru persoanele apte de munca este 1587,3 lei, pentru barbati -1667,4 lei, pentru femei - 1503 lei, pentru pensionari -1311,1 lei, pentru copii pana la un an - 579, 1 lei, de la 1 la 6 ani - 1225, 4 lei, de la 7 la 16 ani - 1523, 8 lei.

  Pentru populatia din orase minimul mediu de existenta constituie 1658, 9 lei, iar pentru cei din mediul rural - 1391,4 lei.

  
  25 noiembrie 2011

• Pasiune, creatie si munca la orele de educatie tehnologica

  

  Disciplina educatia tehnologica cere de la profesor atat cunostinte teoretice, cat si practice, fiind mai deosebita dupa modul de predare. Din acest considerent seminarele cu tinerii specialisti organizate in institutiile unde predau profesori cu experienta sunt de o valoare inestimabila.

  Un asemenea seminar pentru 12 dascali tineri a fost organizat in incinta Liceului Teoretic Boscana de catre Bujor Tarigradschi, profesor de educatie tehnologica (profil tehnic) grad didactic superior, specialist principal, metodist la DGE Criuleni. A fost prezenta si Claudia Curca de la Hartopul Mic, profesor de educatie tehnologica (gr. did. II) cu o expozitie de obiecte volumetrice si milieuri crosetate. Despre activitatea ei la orele optionale a vorbit Natalia Tricolici, profesoara de educatie tehnologica in LT Boscana, gr. did.II. Explicatiile au fost insotite de prezentarea materialelor video si foto. S-a vorbit despre prelucrarea plastilinei in compozitii florale, executarea broderiilor tematice din margeluse, prelucrarea fibrelor vegetale (panusi), executarea mastilor in tehnica papier-mache. Participantii au primit si un model de proiect de lunga durata. De 3 ani la Boscana se predau ore optionale de educatie tehnologica: "Designul in arta decorativa". Fetele sunt captivate de designul vestimentar, compozitii din piele si textile, iar baietii practica designul interior si confectionarea machetelor. Pentru profilul tehnic dl Tarigradschi a prezentat o expozitie de obiecte confectionate la lectiile de educatie tehnologica la modulul "Tehnologii de prelucrare a lemnului" cl. a V, VI, VII-a. Au fost recomandate activitati practice de invatare, de exemplu: in clasa a V-a se confectioneaza fundisor pentru bucatarie, iepuras din placaj; in clasa a VI-a se confectioneaza ladita, coltar, scaunel; intr-a VII-a se confectioneaza sucitor, cuier pentru haine.

  Tot la acest seminar a fost prezentata si o activitate extracurriculara cu genericul "Traditia neamului nostru". S-au intrecut in cunostinte elevii claselor a VI-a "A" si a VI-a "B". Au fost sapte probe ce au presupus ingeniozitate, abilitati practice, agerime in formularea raspunsurilor etc. Daca la prima proba au participat doar capitanii echipelor, descriind emblema si argumentand rolul obiectelor amplasate acolo, la celelalte probe au fost incadrati toti participantii. Probele "ghemuletul fulger cu intrebari" si "demonstrarea mostrelor pentru identificare" au fost cele mai dinamice. Lucrul practic a inclus taierea in placaj a unui iepuras cu ferestraul de traforaj si brodarea unui motiv ornamental in tehnica cruciulita. Elevii s-au pregatit bine si la tema pentru acasa, prezentand cantece si dansuri populare. Colacul norocului era instalat in mijloc, iar cand trebuia sa se afle ce va urma si el se invartea manual, cu o pauza muzicala intervenea grupul de dans modern "Alivera", conducator Alina Tarigradschi-Brinza.

  
  Gherciu Andrei, Natalia Talai, Viorica Erhan, tineri specialisti de educatia tehnologica, 25 noiembrie 2011

• Mai multa carne, dar mai putine oua

  Agricultura si industria prelucratoare in raionul Criuleni au inregistrat o ameliorare a rezultatelor economice. Conform comunicatului de presa emis de Directia pentru statistica a raionului Criuleni in perioada ianuarie-septembrie 2011 a crescut volumul productiei culturilor cerealiere si leguminoase de prima grupa.

  Roada medie la hectar la orzul de primavara si toamna a crescut cu 7, 1%, la grau cu 25, 8% fata de aceeasi perioada a anului 2010. S-a dublat numarul pasarilor si vitelor crescute si s-a marit de 3,7 ori volumul vitelor si pasarilor vandute pentru sacrificare (1723,7 tone). Productia de lapte a constituit doar 39,8 tone, ceea ce constituie o reducere cu 49,6 la suta in raport cu aceeasi perioada a anului 2010. Si-au schimbat orientarea si avicolele din raion, care asigurau anterior indicatori remarcabili la producerea oualor. In ianuarie-septembrie 2011 acestea au vandut cu 79,6% mai putine oua decat in anul precedent.

  Intreprinderile industriale au fabricat produse in valoare de 67447 mii lei sau cu 29,5% mai mult fata de 2010. 91,3 % din volumul total de producere revine industriei prelucratoare.

  
  Info. "E.C.", 25 noiembrie 2011

• Reconstructia stadionului raional se amana

  Conform prevederilor proiectului finantat de Fondul de Investitii Sociale din Moldova (FISM), renovarea stadionului raional urma sa fie finalizata pe data de 25 decembrie, 2011. In acest scop au fost planificate 2 140 613 lei, echivalentul a 183908$, promisi de FISM si 320 887 lei, bani proveniti din contributia comunitatii. Acordul cu FISM-ul a fost semnat la 17 decembrie 2010.

  Astazi, insa, cand pana la termenul limita de finisare a proiectului, au ramas zile numarate, constatam ca lucrarile au fost executate doar in proportie de cca 50 la suta. Mai multe operatiuni au fost suspendate din cauza frigului, urmand sa fie preluate odata cu sosirea primaverii. Si asta nu e tot. Ion Malic, directorul I.M. "Retele Termice", intreprinderea care a castigat concursul de implementare a proiectului, sustine ca pe parcurs unele articole din devizul de cheltuieli au necesitat modificari. Pe de o parte din cauza lacunelor de proiectare, iar pe de alta parte si-a lasat amprenta aprecierea valutei nationale. Au pornit lucrarile cand dolarul valora 12,12 lei, acum costa 11, 63 lei, materialele necesare, insa, nu s-au ieftinit, astfel ca diferenta trebuie acoperita din alte surse, care deocamdata nu se prevad.

  
  Gh. Motricala, 25 noiembrie 2011

• Ne-au dorit sa traim o suta de ani

  

  Cinci copii, unsprezece nepoti si patru stranepoti - acesta este bilantul celor 50 de ani de casnicie al familiei Eugenia si Gheorghe Grecu din Ohrincea, raionul Criuleni.

  Familia lor s-a nascut la 14 noiembrie 1961, iar la 12 noiembrie 2011 urmasii le-au pregatit o surpriza si i-au imbracat iarasi in straie de mire si mireasa, le-au pus buchete, peteala-miresei, au improvizat inele, au invitat muzicanti si cinstiti oaspeti si au pornit nunta cea de aur.

  Verisori si nepoti de la surori si frati au venit cu cadouri pentru insuratei, asa cum se venea pe vremuri la nunti: cu o pereche de colaci, cu o garafa de vin, cu o gaina, dar si cu cadouri mai de dincoace.

  "Sarbatoarea a fost pentru noi o surpriza. Nu ne-am asteptat ca dupa ce am trecut peste toate greutatile vietii, nepotii ne vor dori, la masa de sarbatoare, sa traim o suta de ani. Am avut buchete frumoase, am facut schimb de inele si chiar ne-am sarutat, ca odinioara" - marturiseste Eugenia Grecu.

  Angela Capatana, unica fiica a omagiatilor, care si-a format o familie la Hartop, spune ca au parte de parinti buni, cuminti, intelepti, rabdatori. Urmandu-le sfatul si-a ales profesia de cusatoreasa, fratii sai isi castiga painea in calitate de tractorist, electrician, medic-veterinar. Parintii lor au fost si ei devotati gliei, Eugenia lucrand la gradina, iar Gheorghe - carutas in colhoz.

  Chiril Grecu, fiul cuplului longeviv, sustine ca tine cont de toate sfaturile pe care i le-au dat parintii, si-si educa copiii la fel cum a fost el educat. "Noi le-am spus parintilor ca ne adunam la ei sa serbam ziua de nastere a nepotului cel mai mic. Mama a zis ca vrea si ea sa participe, macar cu un ceaun de galuste. Cand s-au adunat toti la ora convenita, am asezat masa cu bucatele pregatite pe la casele noastre, abia atunci le-am spus ca de fapt e nunta lor de aur. Mama a inceput a plange de emotii", - spunea Chiril.

  Conform scenariului elaborat de nepoata Maria, buneii au avut parte de inregistrarea casatoriei si un certificat de casatorie eliberat peste 50 de ani de viata familiala, iar nepotii si stranepotii au dansat si au alergat prin curte cu buchete in piept, in semn ca au fost invitatii cei mai dragi ai strabuneilor.

  
  Svetlana Cernov, 25 noiembrie 2011

• Unde-i mai dulce covrigul?

  Pensia transnistreana devine calul Troian pentru statalitatea Republicii Moldova si poate duce la dezvoltarea dualitatii puterii in satele de pe malul stang al Nistrului.

  Decalajul mare dintre marimea pensiilor platite pensionarilor in Republica Moldova si cele ale pensionarilor din autoproclamata rmn le da bataie mare de cap autoritatilor subordonate Chisinaului. Tractoristii, care au munci in timpurile sovietice in acelasi colhoz umar la umar, daca primesc pensie de la Chisinau, aceasta nu depaseste suma de 500-600 de lei, pe cand cei cu pensia platita din Tiraspol pentru aceleasi munci prestate primesc 1500-2500 de ruble (1800 - 3000 lei), plus inca 500 de ruble pentru distinctii de stat, daca le au, si compensatia Federatiei Ruse in marime de 10 dolari lunar. Pentru a beneficia de pensia rmn se cere respectarea catorva conditii - sa fie originar in localitatile din stanga Nistrului si sa fi lucrat in una dintre ele pana in anul 1992. Cei care sunt nascuti in alte localitati nu au sanse sa fie pensionarii Tiraspolului.

  Primarul nu semneaza documente ilegale

  Primarul satului Parata, Iurie Soltan, ne-a informat ca cca 90 de locuitori ai satului au cerut de la primarie eliberarea unui pachet de acte cerute de catre administratia or. Dubasari. Printre acestea se numara o cerere de eliberare a pasaportului, un certificat de luare de la evidenta din RM si altul de punere la evidenta in rmn, cu domiciliul in acelasi sat, Parata, precum si un talon in care este trecuta noua adresa a solicitantului de pensie - tot Parata, la acelasi domiciliu, dar deja in calitate de pensionar rmn. Toate aceste cereri se cer perfectate in limba rusa si pe ele se cere stampila primariei respective. Deocamdata, primarul nu a vizat nici o cerere si nici un document din cele cerute, pentru ca aceasta contravine legislatiei Republicii Moldova si Codului Penal.

  Autoritatile cauta solutii

  O comisie speciala, formata din reprezentanti ai Minisiterului Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, Ministerului Finantelor, CTAS, AOFM, Ministerului Justitiei, a fost creata prin ordinul prim-ministrului, pentru a examina situatia creata si a propune solutii. Presedinte al comisiei este numit Sergiu Sainciuc, vice-ministrul muncii, protectiei sociale si familiei.

  Maria Jambei, vice-presedintele raionului Dubasari, ne-a informat ca deocamdata nu a fost stabilit exact, cum va proceda Guvernul RM pentru a nu-si pierde si pe aceasta cale cetatenii, iar discutiile se axeaza pe oferirea compensatiilor pensionarilor din zona de securitate, care sa micsoreze intr-un fel diferenta dintre marimea pensiilor pe care le primesc pentru aceleasi munci prestate. "Am vorbit cu oamenii de la Parata. Mazur, seful administratiei de la Dubasari, le-a spus piritenilor sa se organizeze, sa aleaga un reprezentant al lor pe care il va investi cu imputerniciri si care va actiona in numele lor. Daca se va intampla astfel, maine -poimaine ne trezim cu un primar subordonat rmn, care trebuie sa aiba un post de militie, vor declara ca trebuie sa-si apere cetatenii. De pe alta parte, cetatenii care au deja pensiile rmn, dar locuiesc in RM, nu pot beneficia de polite medicale, compensate de statul RM. Recent mi s-a adresat o locuitoare a s. Molovata Noua, care primeste pensie de la Tiraspol, cu cererea sa i se elbiereze gratuit polita de asigurare medicala in RM. I-am explicat ca nu are dreptul, deoarece primeste pensie de la statul autoproclamat. Doamna s-a pensionat la varsta de 55 de ani din functia de servitoare/dadaca la sanatoriul "Struguras" si beneficiaza lunar de 1530 de ruble, echivalentul a 1900 lei. I-am explicat ca n-are decat sa-si procure polita de asigurare si sa se trateze pe cont propriu", - ne-a relatat Maria Jambei.

  Patriotismul, ca si tineretea, au ramas in istorie

  Lui Alexandru Lesan, primarul satului Cosnita, i s-au adresat dupa documente peste 40 consateni de-ai sai. Oamenii vor sa iasa la pensie mai devreme, cu o retributie mai mare, de aceea aleg sa fie platiti de Tiraspol pentru munca prestata in tinerete. "Ii cunosc personal pe toti, si inteleg ca starea materiala in care au ajuns este unicul argument in favoarea pensiei de la Dubasari", - mentioneaza primarul, care ne-a mai informat ca aceleasi doleante le au si unii locuitori ai satelor Molovata Noua si Cocieri. La ora actuala in satul Cosnita sunt pensionari platiti de rmn, dar anterior solicitantii demonstrau doar viza de resedinta in acte, o xerocopie dupa cartea de imobil si un certificat cu privire la posesia sau lipsa cotei de pamant.

  
  S. Cernov, 25 noiembrie 2011