Fermierii prezenti alaturi de membrii retelei de consultanti agricoli au aflat care sunt principalele masuri agrotehnice menite sa pastreze umiditatea solului. Consultant al fermierilor a fost agronomul Viorel Gritco, consultant local din s. Cruglic, care are o experienta bogata de lucru si care a adus la cunostinta asistentei cum trebuie combatute corect buruienile cu ajutorul asolamentului si erbicidelor, cum si cu ce fel de utilaje se prelucreaza pamantul ca rezervele de umiditate din sol sa ramana cat mai inalte. Referindu-se la modul de aplicare a erbicidelor, Viorel Gritco a mentionat ca decizia de a aplica un fel sau altul de erbicide trebuie sa se ia in dependenta de felul de cultura si tipul burueinilor, de faza de dezvoltare a buruienilor care trebuie combatute, de faza de dezvoltare a culturilor sau de conditiile climaterice. Or, daca se aplica erbicid pe palamida, dar buruiana este mai dezvoltata decat un buton, atunci taranul degeaba cheltuie bani pentru preparate, caci tulpina lemnificata a plantei nu va pieri. Viorel Gritco s-a mai referit si la greselile frecvente ale taranilor care, dorind sa scape de chirau, spre exemplu, trateaza campul si a doua zi merg si-l prasesc, pentru ca, in opinia lor, „ebicidul nu-i bun”, fara sa cunoasca si sa tina cont, ca actiunea preparatului se vede peste trei saptamani de la tratare, pentru ca acesta patrunde in seva plantei prin frunza, ca apoi sa ajunga la cea mai adancita radacina.

Mihai Odobescu, coordonatorul proiectului de scolarizare a agricultorilor, le-a demonstrat celor prezenti poze cu modul in care agricultorii din alte tari combat seceta prin aplicarea lucrarii reduse a solului, cum ar fi discuirea solului urmata de semanat (se omite aratul), aratura cu plugul cizel, urmata de semanat, lucrarea cu freza sau alte lucrari rotative, urmata de semanat. Asemenea masuri au impact pozitiv asupra starii solului (se reduce eroziunea, mai cu seama pe terenurile de pe panta), se acumuleaza in stratul superficial o cantitate mai mari de materie organica de pe urma cresterii niveluli de resturi vegetale, fapt ce reduce destructurarea si crustificarea solului. Un factor important pentru agricultura in conditii de deficit de mijloace este si reducerea costurilor pentru unele procedee agricole (pentru arat, bunaroara), desi pot creste costurile pentru controlul eficient al buruienilor, bolilor si daunatorilor. Cele mai importante metode de adaptare la seceta, in conditiile Moldovei, sunt adoptarea unui asolament argumentat din punct de vedere stiintific, utilizarea potentialului soiurilor si hibrizilor de culturi agricole, infiintarea perdelelor forestiere, fertilizarea solului si aplicarea ingrasamintelor, combaterea buruienilor, aplicarea sistemelor de irigare cu presiunea joasa si consum redus de energie, etc.

Partea practica a seminarului s-a desfasurat in Gospodaria Taraneasca „Ciorba Raisa”, care a demonstrat un camp plantat cu ceapa din rasad, ghid fiindu-ne Vasile Ciorba. Cresterea cepei din rasad, in conditiile verilor secetoase din Moldova, prezinta mai multe avantaje. In primul rand, taranii vor folosi mai putina apa pentru cresterea rasadului in sera, suprafata irigata in acest scop fiind foarte mica. In al doilea rand, se micsoreaza consumul de seminte. Prin metoda traditionala de incorporare a semintelor in camp deschis se consuma 10-12 kg de seminte la hectar, iar pentru cresterea rasadului pentru un hectar de ceapa se consuma 3-4 kg de seminte (pentru un kg de seminte de ceapa de soiul Haltedon taranii platesc 300 de lei). Pentru plantarea cepei din rasad mai mari sunt cheltuielile la rasadit, care poate fi manual sau mecanizat, in schimb planta nimereste in sol deja destul de mare, este mai putin afectata de buruieni, ingrijirea de mai departe este inlesnita. Pentru o irigare mai economa Vasile Ciorba a prezentat un proiect si a obtinut finantare la RISP II (Proiect de Servicii si Investitii Rurale), care i-a oferit un grant de 50 de mii de lei, pentru instalarea pe suprafata de 4 ha a unui sistem de irigare prin picurare. Astfel, fermierul va putea iriga suprafata efectiv si econom, apa ajungand la radacina fiecarei plante. Contributia fermierului a fost egala cu suma grantului. Metoda de crestere a cepei prin rasad permite atingerea unei productivitati de 80-100 t la hectar, pe cand metoda traditionala poate rezulta cu 25-30 de tone la hectar. Iar daca mai luam in calcul, ca ceapa din rasad este gata de consum cu 1-2 saptamani mai devreme decat ceapa din seminte, vedem ca fermierul are sanse sa castige mai bine si la pretul de piata.

In fotografii: 1. Viorel Gritco, consultant in s. Cruglic; 2. Ceapa din sera s-a adaptat la conditiile campului.

S. Cernov, 21 mai 2010

Despre realitate, mentalitate si samariteanca din Izbiste

Soarta copiilor vaduviti de atentia si grija parintilor, care le-au dat viata, de multe ori depinde si de implicarea asistentilor sociali, inclusiv a celor, care sunt obligati de functie sa le reprezinte interesele si in instantele de judecata.
Ideea prezentului articol a venit din discutia cu Chiril Porubin (in fotografie), specialist principal in problemele respectarii drepturilor copiilor in cadrul sectiei asistenta sociala si protectie a familiei Criuleni.

- Stimate Chiril Porubin, serviciul dumneavoastra aduce in limitele legilor acestui stat viata copiilor aflati in dificultate si ramasi fara ingrijire parinteasca. Cine sunt acesti copii si de ce este nevoie de interventia organelor de protectie sociala in viata lor?

- De regula sunt copii din familii socialmente vulnerabile, cum le calificam noi, in care copiilor li se stirbeste din drepturile de a avea o familie, de a avea acces la educatie, la sanatate, la libera exprimare a dorintelor etc. Adesea din categoria celor aflati in dificultate si ramasi fara grija parinteasca fac parte copiii ai caror parinti sunt plecati peste hotare si nu dau de stire despre sine, iar copiii sunt nevoiti sa se descurce fie cu ajutorul rudelor, fie cu ajutorul vecinilor, avand surse limitate pentru existenta. Un copil in dificultate este si acela, parintii carora isi ispasesc pedepsele in penitenciare, pentru ca nu intotdeauna este acceptat de familia largita a rudelor. Majoritatea acestora sufera din cauza lipsei afectiunii si dragostei pentru el din partea celora care le-au dat viata pe acest pamant, dar nu-si mai asuma responsabilitatea pentru viitorul lor.

- Care sunt cele mai recente cazuri, cand prin implicarea asistentei sociale starea de lucruri s-a ameliorat in unele familii?

- De la inceputul anului ne-am implicat in cel putin cinci procese de decadere din drepturi a parintilor iresponsabili. La Izbiste un caz sfidator cere rezolvare, ne aflam acum in proces de judecata, cu doua mame, doua surori, care si-au petrecut copilaria la internat. Maturizandu-se, au dat nastere si ele la copii. Una din ele are un copil, cealalta – patru. Despre cea, care a lasat in sat un copil oamenii spun ca ar fi nascut trei, dintre care pe primul l-a abandonat la nastere, pe cel de-al doilea satenii presupun ca l-ar fi vandut. Pe mezin, Ilies, care va implini degraba 8 ani, l-a lasat in grija unei vecine la varsta de doi ani, a spus ca pe vreo doua zile, dar iata ca nu a mai venit nici peste sase ani. In tot acest rastimp vecina – Valentina Plamadeala, i-a crescut copilul, ca pe al ei, absolut gratis. Abia incepand cu 2009 am stabilit-o tutore pentru baiat si acum Ilies are un ajutor social. Am initiat procedura de decadere din drepturi a mamei, pentru ca baiatul, daca capata statut de orfan, devine beneficiar de ajutor social. Problema insa e in faptul, ca politia la care am facut apel sa stabileasca locul aflarii mamei naturale si sa-i inmaneze citatia judecatorului contra semnatura – asa prevede legea, fie nu doreste sa o caute, fie nu pot sa o faca. Procesul este tergiversat. Sora cea mai mica a acestei femei are patru copii, toti plasati in internatul din Straseni. La momentul institutionalizarii lor mama a fost avertizata, ca ea este obligata sa-i viziteze cel putin o data pe luna, iar vacantele copiii trebuie sa si le petreaca in sat, impreuna cu familia. Asa s-a intamplat ca femeia nu i-a vizitat niciodata, ea nu se tine de casa, iar copiii vin in vacante tot la Valentina Plamadeala, care este acum si tutorele verisorului lor. Dansa, fara sa vrea, a devenit un liman pentru acesti copii, carora nu le refuza atentia sa si a sotului sau, iar directorul internatului, cand are o problema, tot cu dumneaei se consulta, cum sa procedeze mai bine, de parca ea le-ar fi mama.... Cea mai mica fetita din cei patru s-a atasat de o educatoare de la internat, care spune, ca ar dori s-o infieze, dar legal are mama. Deci, nici soarta copiilor inca nu poate fi decisa. Circumstantele ne impun sa intervenim, pentru ca in republica actioneaza un program national de dezinstitutionalizare a copiilor aflati in internate si orfelinate si plasarea lor in familiile biologice sau biologice largite, infierea, plasarea in grija asistentilor parentali profesionisti.

- In ce masura exponentii APL inteleg si accepta principiile conform carora actioneaza asistenta sociala in conditiile noilor cerinte, a valorilor europene si mondiale in domeniul protectiei drepturilor copiilor, a programului de dezinstitutionalizare despre care vorbeati mai sus?

- Accepta, dar cu mult efort din partea asistentilor sociali. Unii primari considera ca izolarea este lucrul cel mai potrivit pentru un copil cu devieri de comportament. Mentaliatea lor este tipica pentru perioade deja apuse. De exemplu, daca un copil este greu de controlat, daca abandoneaza scoala sau are probleme de integrare, un primar cu mentalitate veche poate sa spuna „Poate facem cumva sa-l ducem la internat”. Eu intreb: „Parinti are?”. Primesc un raspuns afirmativ. „Pai atunci de ce nu lucrati cu parintii?”. Chiar si unii deputati in parlament considera, ca daca copiii au devieri de comportament sau probleme de sanatate trebuie institutionalizati. Recent am primit o sesizare de la deputatul Natalia Visotina. Dansa ne cere explicatii, de ce o fetita din raionul Criuleni nu este institutionalizata, pentru faptul ca aceasta sufera de sindromul Down. Am examinat sesizarea, mama fetitei a semnat o declaratie prin care confirma, ca ea nu doreste sa institutionalizeze copilul, acesta avand posibilitatea sa frecventeze un centru social, care desfasoara activitati speciale cu astfel de copii. Deputata a vazut fetita intamplator, la o zi de nastere, unde au fost invitati si parintii copilei... Cu regret, nu toti functionarii inteleg ce este mai bine pentru copiii aflati in dificultate, desi deseori anume ei trebuie sa elaboreze si sa adopte legi in acest sens.

- Cat de des asistati la procesele de divort, in care sunt implicati si copii minori?

- Statistica spune, ca la moment in Moldova un divort revine la doua nunti. Va dati seama, ca asemenea procese sunt foarte frecvente. Principalul impact negativ asupra cuplurilor il exercita migratia. Scenariul se repeta de zeci de ori: cineva dintre parinti pleaca, copiii raman cu celalalt parinte, ca peste cativa ani sa rupa relatia definitiv. Copilul fie pleaca cu celalalt parinte peste hotare, fie este lasat in grija rudelor, pe motiv ca parintele ramas acasa la fel trebuie intretinut, deoarece deseori nu este angajat sau duce un mod de viata amoral. In anul curent, insa, am reusit sa conving trei cupluri sa-si retraga cererea de divort. Le-am spus, ca fiind mai mari, copiii o sa-i intrebe de ce au cedat obstacolelor vietii si ei nu stiu daca o sa aiba vreo explicatie plauzibila... Si in aceste cazuri, si in cazurile copiilor cu cerinte educationale speciale comunitatile au nevoie de asistenta psihologica profesionista. Asistam un caz, cand o fetita fuge de acasa, desi are numai zece ani. De cateva ori s-a aflat in Centrul de Triere pentru Minori din capitala. Anterior fetita fusese plasata temporar la un centru social, pana parintii isi vor rezolva problemele. Dar iata ca aceasta nici in familia naturala nu se poate integra.

- Pe ce mizeaza statul atunci, cand initiaza programe de dezinstitutionalizare si cum se implica institutiile lui in acest proces?

- O mare parte din meritul aprobarii acestui program apartine organizatiilor neguvernamentale. Astazi se mizeaza pe infiintarea caselor de copii de tip familial si pe asistenta parentala profesionista. Este foarte greu sa gasesti familii, care ar dori si au toate premisele fie sa fondeze o casa de copii de tip familial, fie sa fie asistenti parentali. De exemplu ong-ul „CCF” (Copilul, comunitatea, familia), care a lucrat si cu asistentii parentali de la Cruglic, anunta despre intentia de a media crearea intr-un sat oarecare a caselor de copii de tip familial. De regula, la prima intalnire cu specialistii vin cate 70-80 de familii. La urmatoarea intrevedere se prezinta mai putin de jumatate, iar dupa toate instruirile raman cel mult doua cupluri, care sunt acceptate in calitate de asistenti parentali. Un alt mijloc de a spori acest proces este angajarea in cadrul sectiilor de asistenta sociala si protectie a familiei a unor specialisti care se ocupa exclusiv de selectarea familiilor pentru copiii dezinstitutionalizati. La Orhei doi oameni, care au numai aceste atributii (de selectare, instruire si monitorizare a familiilor de asistenti parentali profesionisti) au reusit in 2 ani sa selecteze 19 asistenti parentali, care au luat in familiile lor cate 1-2 copii. La Ungheni in cadrul sectiei raionale a fost infiintata o subsectie cu 5 angajati, care are aceleasi atributii. Ei au reusit sa atraga si investitii, cu care au creat un centru de asistenta parentala de urgenta. Poate fi o sugestie si pentru autoritatile raionului Criuleni.

Nota redactiei: In raionul Criuleni sunt 1290 de copii, care locuiesc cu un singur parinte, pentru ca cel de-al doilea se afla la munca peste hotarele tarii, iar 437 copii au ambii parinti plecati din tara. Datele apartin Directiei Raionale Invatamant Criuleni, care, potrivit Alei Boscanean, specialist principal in problemele invatamantului preuniversitar, sunt actualizate de doua ori pe an – la inceputul anului de studii si la inceputul anului calendaristic.

Consemnare, Svetlana Cernov, 21 mai 2010

Centrala autonoma si pentru scoala primara sau de ce patru au ramas trei

In toamna 2010 scoala primara din orasul Criuleni va avea centrala termica proprie. La 14 mai s-a desfasurat concursul ofertelor de pret ale antreprenorilor care intentionau sa castige dreptul de a executa constructia centralei termice. Catre ora 11.00, cand a inceput concursul, pe masa grupului de lucru erau patru pachete cu documente prezentate de SRL-urile “Montex Gaz”,“Gvar-Gaz”, “Crioleal Com” si “Cons-Gaz”.

Intrucat ultimii au prezentat pachetul de documente la ora 10.50, iar ora limita era de 10.30 oferta lor nu a fost examinata. Astfel ca in concurs au ramas trei candidati: SRL - urile “Montex Gaz” (Chisinau), “Gvar-Gaz” (Chisinau), “Crioleal Com” (Criuleni). Deschizand, rand pe rand plicurile, membrii comisiei au constatat ca toti au prezentat documentele de rigoare solicitate, dispun de licenta, au tehnica, nu au datorii la stat. Oferta de pret, insa, a fost diferita. Astfel “Montex Gaz” se angaja sa construiasca acest obiectiv cu 728.610.05 lei, inclusiv TVA, “Gvar-Gaz”- cu 703.044.82 lei, iar “Crioleal” - cu 733.371 lei. Prezenti in sala ofertantii au semnat procesul verbal si au inteles ca dupa principiul ”cel mai mic pret” dreptul de a executa lucrarile de constructie a centralei termice la scoala primara Criuleni revine “Gvar- Gaz”.

Reprezentantul “Cons-Gaz” a acceptat neincluderea in concurs si a recunoscut ca depasirea datei si orei limita nu se permite de Regulament, iar lor le-au jucat festa 20 de minute.

Desi avizul despre desfasurarea concursului a fost publicat in “Achizitii publice” cu doua saptamani in urma toate ofertele au fost inregistrate practic la ultima ora. Mihai Zolotco, membrul grupului de lucru, solicitat de “Est-Curier” a explicat acest fenomen prin faptul ca ofertantii au avut de adunat un volum mare de documente, iar perfectarea devizului de cost al lucrarilor necesita analiza si timp.

Iurie Andriuta, director al “Crioleal Com”, pe langa volumul mare de lucru invoca si temerea unora de a nu le fi divulgat secretul comercial, desi, personal, nu pune la indoiala onestitatea grupului de lucru. Nu-i descurajat de faptul ca nu a castigat acest concurs, desi a cheltuit peste o mie de lei la perfectarea documentelor, insa are o nedumerire. “Nu-mi inchipui cum poti face o reducere de 150 mii lei fata de prevederile proiectului, fara a afecta calitatea - recunoaste antreprenorul Iurie Andriuta - Or, conform devizului de proiect acest obiect costa 854 mii lei, se mai pot exclude unele operatiuni, lucrari, dar nu in asa volum.”

Grigore Spanu, directorul intreprinderii care a prezentat cel mai mic pret intrebat de “E.C.” si-a justificat oferta astfel: “M-a ajutat experienta, caci lucrez in domeniul constructiei apeductelor, gazificarii si termoficarii din 1976, dupa absolvirea facultatii. Firma noastra activeaza din 1990. Stiu partea constructiva a cazanelor si numai analizand caietul de sarcini am vazut unde si ce pot economisi. Avem executate lucrari in toata republica, numai in ultimii 2-3 ani de zile am construit vreo 24 obiecte mari, ca pe cele mici, nici nu le pun la socoteala. Dispunem de utilajul, tehnica necesara, avem specialisti. Am construit centrala termica la Consiliul raional Criuleni si au redus cheltuielile pentru incalzire de 2-3 ori, am executat lucrari la spitalul raional din Criuleni la blocul pentru retelele termice. Folosim materiale certificate, dar daca apar probleme furnizorii isi asuma responsabilitatea sa repare prejidiciul. Cat priveste calitatea, inspectorul pentru supravegherea tehnica va controla desfasurarea lucrarilor si cred ca nu vom avea obiectii. Atat doar ca in nota la oferta am specificat sa nu fie data in exploatare centrala termica, pana nu vor fi schimbate termoductele, caci daca toata rugina din tevile vechi face un circuit prin cazne, le scoate garantat din functiune si ar fi pacat. Noi trebuie sa construim conducta exterioara de gaz, blocul cazangeriei, sa executam termoficarea interna, instalarea echipamentului, ce include trei cazane, semnalizare de paza si incendii, etc. ”

Galina Chirev, directorul interimar al scolii primare, spune ca o centrala termica autonoma va permite economisirea banilor publici numai in cazul daca va fi schimbata si reteaua de termoducte, altfel investitia nu se va justifica. Directoarea spera ca se vor efectua toate lucrarile necesare si atat cei 233 de elevi ce fac studii la scoala primara, cat si cei 65 de copilasi din cele trei grupe de gradinita ce activeaza in incinta scolii vor avea conditii bune pentru instruire si nu vor suferi din cauza decalajului de temperatura pe timp de iarna.

E. Motricala, 21 mai 2010

Un strop de apa cu pretul vietii

Un tanar in varsta de 31 de ani din Hartopul Mare si-a pierdut viata in dimineata zilei de 8 mai 2010, in timp ce lucra la constructia unei fantanii. Comisarul raionului Criuleni Dumitru Rusu ne-a informat, ca echipa care s-a apucat sa-i aduca unui gospodar apa, de altfel deficitara in localitate, a ales o modalitate periculoasa de a turna inelele direct in fantana,fapt ce l-a costat viata pe Serghei Septelici. Tuburile proaspat turnate nu au rezistat presiunii solului si s-au surpat, prinzand muncitorul la adancimea de 29 de metri sub pamant. La fata locului s-au deplasat echipe de salvatori din Chisinau si din Criuleni, politisti, s-a implicat si administratia publica raionala, dar barbatul nu a mai putut fi salvat. Pentru extragerea cadavrului la suprafata a fost nevoie de multe ore de munca si de macara, operatiunea incheindu-se la ora unu de noapte. Localinicii spun ca barbatul ar mai fi sapat si alte fantani, dar l-a pazit Dumnezeu de pericole. Tanarul era casatorit, insa nu avea copii.

Cazul generaza multe intrebari, inclusiv referitoare la capacitatea salvatorilor de a interveni promt. De regula, satenii nu informeaza primariile despre intentia de a construi o fantana in sectorul particular, deseori nu au bani destui pentru a plati munca unei echipe specializate, dotata cu utilaje specifice. Se angajeaza fantanari-sapatori care pretind ca cunosc meseria „de la bunei”. Primarul comunei Hartopul Mare regreta accidentul tragic, in care s-a pierdut o viata tanara, mai cu seama ca lucrarile la fantana erau pe sfarsite. Edilul ne informeaza, ca sapatul fantanilor era sursa de existenta a celui decedat pe parcursul ultimilor 4-5 ani. La moment primaria comunei a reusit sa definitiveze proiectul de constructie in satul Hartopul Mic a apeductului si a sistemului de canalizare, proiect inaintat pentru finantare la mai multi finantatori, inclusiv Fondul Ecologic National, fundatii din Olanda si Belgia, dar inca nu au fost gasite surse pentru realizarea lucrarilor de aprovizionare a hartopenilor cu apa, fara ca acestia sa-si mai riste vietile.

S. Cernov, 21 mai 2010