Bine ati venit

Articole din 21.01.2011.

• Si la piata se cere respectarea legislatiei

  

  La finele anului 2010 un grup de antreprenori din satul Dubasarii Vechi, raionul Criuleni, au adresat o petitie mai multor instante, inclusiv Procuraturii raionale, Inspectoratului Fiscal de Stat, Centrului de Sanatate Publica, Comisariatului de Politie, prin care cer protejarea intereselor lor in calitate de contribuabili care prin activitate contribuie la dezvoltarea localitatii, crearea locurilor de munca, achitarea impozitelor si taxelor.

  Astfel, agentii economici, semnatarii petitiei, sustin ca sunt nedreptatiti prin faptul ca dansii, proprietari de magazine, pentru a-si desfasura activitatea, indeplinesc un sir lung de conditii impuse de catre organele care le autorizeaza activitatea. Deaceea, ei cer respectarea acelorasi reguli si de catre precupetii, care de doua ori pe saptamana vand la nimereala tot felul de marfuri, fara a avea actele respective, in jurul pietii din sat.

  "In aceasta piata neautorizata se comercializeaza produse alimentare de tot felul, ortavuri pentru daunatori, lemne, humus, marfuri industriale, legume si fructe, haine vechi, seminte, lactate, produse de patiserie. Tot aici isi expun marfurile (tot ce se numeste produse alimentare) si magazine venite in teritoriu din alte localitati, care vand fara autorizare. Se fac vanzari fara aparat de casa, in arsita, vant, ger, colb... Ne intrebam, oare e normala vanzarea produselor alimentare in strada, in asa conditii, pe cand fata de magazinele noastre se inainteaza atatea cerinte din partea instantelor la care ne adresam?", subscriu cei noua semnatari ai petitiei.

  La o saptamana dupa ce au semnat adresarea catre instante, Marin Bacota, unul dintre semnatari, contactat telefonic de catre "Est-Curier", spunea ca situatia s-a ameliorat, pentru ca politistii de sector au intervenit si au intrezis celor fara autorizatie vanzarea in afara pietii. Problemele, insa, in opinia antreprenorului, nu vor disparea definitiv, deoarece piata este mica, iar insuficienta de spatiu se resimte mai cu seama primavara si vara si atunci s-ar putea iarasi sa apara problema vanzarii neautorizate dupa gardul pietei. Cinci dintre comerciantii neautorizati au fost protagonistii unor procese verbale intocmite de inspectorii de sector pentru ca au incalcat anumite prevederi legale care reglementeaza comertul. Marti, 11 ianuarie, la primarie a avut loc o intrunire a activului satului cu o comisie a Consiliului Raional, la care, printre altele, a fost abordata si problema data. Vasile Cerlat si Gheorghe Plamadeala, directori de magazine, situate in apropierea pietii, recunosc ca concurenta este mare, dar ca regulile sanitare sunt valabile pentru toti, indiferent daca este din sat sau este comerciant ambulant: "Noi presupunem ca se vinde marfa importata ilicit din Transnistria, respectiv, mai ieftina, inclusiv peste dezghetat si inghetat de mai multe ori, contrar regulilor. Ca rezultat al concurentei neloiale, din 20 de magazine 7 si-au incetat deja activitatea". spunea Gh. Plamadeala. Antreprenorul mai sustine ca impreuna cu colegii sai aduna probe, prin care sa poata dovedi cazurile de toxicoinfectii alimentare, survenite la populatia din sat si din satele megiese in urma procurarii alimentelor de la comerciantii neautorizati. Si Serafim Babenco, seful Serviciului Veterinar de Stat in r-l Criuleni, si Mircea Gherman, seful Centrului de Sanatate Publica, spuneau ca prevederile legale interzic comertul stradal sub orice forma, si ca dau posibilitate consiliului local sa adopte o hotarare prin care sa interzica comertul in afara pietii, iar politia de sector sa actioneze in baza acestei hotarari. Primarul satului Aurel Antoci a fost rugat sa explice adunarii de ce permite comertul persoanelor fara autorizatie, la care acesta a explicat, ca actiunile sunt dictate de interesul cetatenilor, or concurenta, daca este mare, face sa scada preturile la produse, ceea ce este doar benefic pentru consatenii sai. Mai mult ca atat, unul dintre comercianti si-a exprimat dorinta de a-si legaliza activitatea in Dubasarii Vechi, deci va fi si platitor de taxe locale. Petitionarii au primit raspuns si de la Inspectia Ecologica Criuleni, care afirma ca lemnele si humusul sunt comercializate la Dubasarii Vechi fara incalcari ale prevederilor legale, adica vanzatorii reprezinta ocoluri silvice si dispun de permise de vanzare conforme cu legea. Celelalte instante la fel au examinat situatia, indicand petitionarilor, ca solutionarea problemei lor tine de competenta autoritatii publice locale.

  Functionarii raionali, inclusiv presedintele raionului Dumitru Simon, care au fost martorii discutiei, au tinut sa precizeze ca situatia data putea fi evitata daca intre administratia publica si agenti economici din partea locului ar fi existat dorinta de a comunica si conlucra mai eficient, spre binele comunitatii si consumatorilor. Ideea e ca dupa cum in propria casa intotdeauna iti faci singur ordine, si consiliul local are atributii destule, ca sa impace toate partile care s-au pomenit in acest conflict "cu barba lunga".

  
  S. Cernov, 21 ianuarie 2011

• Fiecare al patrulea locuitor - cititor al unei biblioteci

  Anul 2010 a fost un an bun pentru bibliotecile publice din raionul Criuleni. Majoritatea dintre consiliile locale au abordat rostul bibliotecilor responsabil, adica au cheltuit pentru cultura cititului atat cat a fost preconizat in bugetele precizate. Nadina Cioban, sefa bibliotecii publice din satul Cimiseni, a confirmat ca achizitiile de carte s-au facut in suma de 20 mii de lei, alte 16 mii fiind realizate pentru abonarea editiilor periodice pentru anul 2010 si prima jumatate a anului 2011. In asa fel biblioteca din Cimiseni detine inaietatea la capitolul surse alocate pentru achizitia cartilor si abonare. In anul 2010 biblioteca publica din Cimiseni a achizitionat mai cu seama dictionare, enciclopedii, literatura artistica care se studiaza conform programului liceal, astfel ca si numarul cititorilor activi a ajuns la 530 persoane. Nadina Cioban ne mai spune, ca bibliofilii din Cimiseni prefera editiile periodice, dar si detectivele, romanele de dragoste. Cei mai fideli si mai activi cititori, insa, raman a fi copiii, pentru care biblioteca a si facut cele mai mari achizitii.

  Valentina Bobeico, specialist principal la Directia Cultura si Turism Criuleni, solicitata de "Est-Curier", spunea ca in 2010 sursele planificate pentru dotarea bibliotecilor si abonarea la editii periodice si achizitii de literatura au fost valorificate, in ansamblu pe raion, in proportie de 98 % din suma de 400 mii lei si acest fapt poate fi calificat drept o realizare. In 2009, prin comparatie, achizitia de carte si abonarea au fost realizate in valoare de 170 de mii, la aceleasi normative programate ca si in 2010 - cate 6,9 lei pentru fiecare locuitor. Circa jumatate din sumele programate au fost valorificate in ultimele trei luni din anul trecut, astfel ca reteaua bibliotecilor din raion s-a completat cu 8130 exemplare sau 6231 de titluri de documente, dintre care 7471 in limba de stat. In total, bibliotecile din raionul Criuleni dispun de 288941 exemplare de carte, dintre care 162187 - in limba de stat, inclusiv 80321 - in grafie latina. Aproximativ o patrime din populatia raionului, sau 23,37%, sunt cititori activi ai bibliotecilor publice. La capitolul dotare cu incaperi, incalzire, tehnologii, potrivit Valentinei Bobeico, 14 din 30 de biblioteci dispun de compiutere, 17 din 30 sunt incalzite pe timp de iarna cu gaze naturale si 6 cu resouri electrice. Doua biblioteci - cea din Criuleni si din Hrusova - sunt conectate la Internet. In 2011 reteaua de biblioteci publice va pune la dispozitie cititorilor de toate varstele 101 titluri de ziare si reviste. Cele mai solicitate de catre bibliotecile publice sunt ziarele "Est-Curier", "Timpul", "Literatuta si Arta", "Florile dalbe", "Saptamana", "Natura", "Komsomolskaia pravda". Printre reviste topul revine celor mai ieftine si preponderent pentru copii si tineret: "Noi", "Alunelul", "A-Mic", "Trop si Tropa", mai rar "Viata Ta", "VIP-Magazin" sau "Aquarelle".

  
  S. Cernov, 21 ianuarie 2011

• Cu drag de Eminescu

  Si in acest an cerul cu stropi de ploaie a scaldat bustul de la Criuleni a lui Emi-nescu. Acest fapt insa nu a stirbit din farmecul festivitatii organizate cu concursul elevilor de la LT "Boris Danga", Directiei Cultura si Turism, Bibliotecii Publice. La 15 ianuarie cu flori la monument au venit oficialitati de diferit rang, inclusiv presedintele raionului Dumitru Simon, dar si alta lume buna. Liceenii au avut un program inedit. Au interpretat cantece pe versurile lui Mihai Eminescu, au recitat poezii si au demonstrat ca in viata cotidiana pot vorbi frumos "de parca insusi Eminescu, aude ce si cum rostesti", iar abreviaturile si jargonismele pe care le folosesc in retelele de socializare, sunt doar o ofranda de moment adusa lumii virtuale, in care-si are loc si Mihai Eminescu, de la nasterea caruia s-au scurs 161 ani.

  Festivitatile de omagiere a poetului- nepereche au continuat si in incinta Bibliotecii Publice "Tamara Isac" la 18 ianuarie la editia a treia a medalionului literar. In cadrul lui elevi de la scoala primara, gimnazisti, liceieni au recitat versuri, au cantat si au meditat asupra mostenirii lasate de Mihai Eminescu si prin prisma creatiei lui Grigore Vieru, Arhip Ciubotaru. Actiunea a fost moderata de Diana Frumosu, animatoarea cenaclului literar "Dincolo de lume", evoluarea caruia a constituit punctul culminant al festivitatii. De altfel, acea ora de eminesco-logie a generat atatea emotii pozitive publicului spectator, incat cuvinte sunt prea stramte pentru a le reda.

  
  21 ianuarie 2011

• Oaza de spiritualitate

  Biblioteca publica din Oxentea promoveaza abil valorile spirituale ale umanitatii si ale neamului nostru in special. Avem un program de activitati care aduc bucurie sufletului si hrana cugetului. Asi vrea sa fac o referinta la cele mai recente.

  Din mosi-stramosi exista o veche si netrecatoare traditie ca la hotarul dintre ani oamenii sa se adune la un loc si sa-si ureze:

  "Cele bune sa se-adune, cele rele sa se spele,
  Casa sa ne fie casa.
  Masa sa ne fie masa.
  Sa avem paine gustoasa
  Familia sa ne fie sanatoasa."

  La Biblioteca publica se organizeaza Carnavalul. In cadrul lui protagonistii scenetei "Iepurasul fermecat": Iepurele-Leca Anastasia, Vulpea-Guritenco Maria, Lupul-Galin Vlad, Maimuta- Derveleanca Vasilina, Ursul-Cazac Ilie, Taurul-Tataru Maxim, Vrajitoarea-Oprea Tatiana s-au prezentat ca niste actori de teatru si au fost apreciati de spectatori prin aplauze furtunoase.

  Odata cu sarbatorile de iarna, sarbatorim si "Ziua Comemorarii lui M. Eminescu".

  La 16.01.2011, duminica, orele 16-00 ne-am intrunit in cadrul festivitatii cu genericul: "Eminescu-steaua singuratatii" Tema a fost dezvaluita in cadrul mai multor activitati, ora de poezie, expozitie de carte, ora literara,discutii.

  Ion Rusu din clasa a VIII-a spunea ca: "M. Eminescu este ultimul mare romantic, poezia lui trezeste niste sentimente,emotii noi,deaceea in orele libere recitesc cu mare placere poeziile lui M. Eminescu"

  Cazac Ilie ci. 8 afirma: "M. Eminescu este un talent neintrecut, este fundamentul poeziei de dragoste, de natura de tara"

  Galin Vlad cl 8 "Operele lui Eminescu nu sunt numai opere sunt ceva mai mult, ce se poate asculta citind in profunzime, este ceva uimitor ce te duce pe aripi in alta lume unde totul este posibil"

  Leca Anastasia: "Noi il salutam pe M. Eminescu ca pe un filozof al timpului sau ramas si azi printre cei moderni un indragostit al poporului, este o personalitate care s-a intiparit in mintea fiecaruia".

  Leahu Dana: "Sunt foarte pasionata de poeziile lui M. Eminescu, citindu-l ma simt o pasare zburatoare, Eminescu a imbogatit limba si a legat poezia culta de productiile din veac ale scriitorilor anonimi ai neamului".

  Tataru Maxim: "M. Eminescu este o personalitate artistica si intelectuala a poporului nostru, este un poet neobisnuit de unitar si complex."

  Despre el putem spune cele mai frumoase si cele mai gingase cuvinte:

  Eminescu-vers de dor
  Pururea rascolitor.
  Eminescu - este Izvorul si Arborele de Dor ce vede cu radacinile.
  Eminescu este un Geniu, care n-are moarte, vesnic tanar si frumos.
  Eminescu era prieten cu biblioteca care si azi ramane o raza de lumina spre drumul de informare, educatie, instruire.

  
  Bejenari Elena,
  Sefa bibliotecii publice Oxentea, 21 ianuarie 2011

• 2011 - un an important pentru solutionarea conflictului transnistrean

  Reprezentantul UE pentru Republica Moldova Kalman Mizsei a apreciat in termeni pozitivi actiunile intreprinse de autoritatile moldovensti in reglementarea conflictului transnistrean. "Anul trecut, in timpul mandatului Guvernului Filat, s-au facut pasi strategici foarte importanti: domnul Filat s-a aratat deschis pentru un dialog sincer cu domnul Smirnov. Acest guvern a initiat importante masuri de consolidare a increderii. Adjunctul sau, domnul Osipov si-a facut excelent meseria in implementarea acestei politici si a beneficiat de sprijinul solid al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene. Relansarea circulatiei trenurilor este doar unul dintre aspectele vizibile si simbolice ale acestui proces complex si serios. Drept urmare a imbunatatirii atmosferei, suntem intr-adevar foarte aproape de a relansa negocierile oficiale in formatul 5+2. Este ceea ce Presedintele Medvedev a promis la Deauville si eu sper ca acest lucru se va intampla cu adevarat. Partenerii nostri de dialog transnistreni sunt si ei de acord cu aceasta. In acest sens, in curand vom avea nevoie si de un Plan de actiuni", a spus el.

  Summit-ul OSCE de la Astana, Kazahstan, nu a reusit sa formuleze o pozitie speciala privind solutionarea conflictului transnistrean din Republica Moldova pe motiv ca problema a fost discutata in contextul altor conflicte din spatiul post-sovietic."Dar piatra cea mai mare de care ne-am impiedicat a fost de fapt un alt conflict - consecintele razboiului din Georgia din 2008. In acest caz, prapastia a fost prea mare pentru a putea impaca asteptarile georgienilor cu cele ale rusilor. a spus Kalman Mizsei. - Astfel conflictul transnistrean ramane a fi o mare oportunitate - rezolvarea lui ar incuraja Uniunea Europeana si statele sale membre sa-si aprofundeze cooperarea strategica cu Federatia Rusa in acest domeniu. Este de asemenea adevarat ca un summit nu poate sa le faca chiar pe toate. El nu poate rezolva dintr-odata toate problemele".

  "Cat priveste rolul diferitor participanti in cadrul unicului format legitim, 5+2, toti suntem egali, insa toti avem roluri si interese diferite, asimetrice. Toti suntem importanti pentru asigurarea unei reglementari durabile si eficiente. Deosebit de importanta este continuarea dialogului intre Chisinau si Tiraspol si aprofundarea lui. Aceasta nu inseamna sa le egalam statutele: dreptul international este univoc in acest sens. Insa dialogul va trebui sa continue intr-o atmosfera de respect reciproc si incredere crescanda. Astfel, 2011 poate fi un an important in acest proces", a declarat Kalman Mizsei.

  
  L.Varlan, 21 ianuarie 2011

• Apa sfanta pentru bunatate

  In ajun de Boboteaza, pe 15 ianuarie, preotii Vasile Pistrui, Tudor Vrabie de la Criuleni si parohul bisericii din Coci-eri Iulian au sfintit Scoala Profesionala nr. 1 din Criuleni. Constantin Che-trean, directorul institutiei, spunea, ca initiativa a fost a catorva membri a colectivului de pedagogi si maistri, dar pe care au sustinut-o si ceilalti angajati. Dupa ce au pus mana de la mana si au pregatit cele necesare pentru ceremonie, preotii au mers cu apa sfanta si cu insemnele crestinesti prin toate cabinetele, odaile din caminele elevilor, ateliere. "Speram ca dupa sfintire vom fi cu totii mai buni, mai binevoitori, mai cuminti, mai rabdatori, mai sanatosi. Scoala a fost sfintita pentru prima data de la inaugurare in 1975. Tot colectivul a pus mana de la mana si am realizat ceea ce dupa parerera noastra, va ramane posteritatii", a mai spus dl Chetrean.

  
  21 ianuarie 2011

• Politicile si subventiile - treaba statului, munca si profitul - prestatia agricultorilor

  Munca lui Vasile Cegodari, medic veterinar in satul Cosernita, raionul Criuleni, a fost mentionata, la finele anului 2010, cu diploma de gratitudine din partea Minis-terului Agriculturii si Industriei Alimentare. Nascut in satul Marzesti, raionul Orhei, a ajuns, prin activitatea sa, sa faca cinste localitatii in care s-a stabilit cu familia si unde din 1983, dupa absolvirea facultatii de veterinarie a Universitatii Agrare, este veterinar. Firea-i de gospodar nu-i permite sa se multumeasca cu ceea ce a realizat si l-am suprins intr-o zi la Cosernita cantarind in minte ceva, cu ochelarii in mana, uitandu-se la niste suporturi din beton, ramase de pe urma unor linii. Din vorba in vorba Vasile Cegodari ne-a descris pe scurt planurile sale pe viitor, dar si situatia din ramura in care activeaza.

  - A fost anul 2010 complicat la capitolul bolilor specifice animalelor in sectorul dvoastra?

  - Cu parere de bine, in teritoriul circumscriptiei sanitar-veterinare Cosernita, al carei sef sunt si care serveste satele Cosernita, Boscana, Mardareuca, Chetrosu, Hrusova, Ciopleni si Zaicana, n-am inregistrat boli infectioase sau boli care se transmit de la animale la om. Ne axam pe profilaxia rabiei, antraxului, pestei porcine, pestei aviare. Serviciile de profilaxie a acestor boli sunt gratuite, cheltuielile fiind suportate de catre stat, dar, potrivit unei informatii preliminare de la minister, in 2011 serviciile respective vor fi achitate de catre proprietarii de animale.

  - Daca tot spuneti ca munciti aici de 28 de ani, comparativ cu 10 ani in urma, cum a evoluat septelul de animale la Cosernita?

  - In 1983 complexul sovhozului "Cosernitchii", care era si baza de producere a laptelui a asociatiei stiintifice de producere "Zarea", la Mardareuca erau cca 850 vaci furajere. In 1993 ferma a fost dizolvata si impartita taranilor improprietariti, iar septelul de animale a trecut in sectorul privat. Din 1993-2001 cam tot acel numar de animale au si fost in satele Boscana si Mardareuca. In anii 1983 in Cosernita erau 2-3 vite in gospodariile particulare, acum avem peste o suta, au fost si 150. In schimb a crescut numarul de ovine si caprine. Cred ca problema scaderii numarului de bovine la particulari ar fi accesul limitat al taranului la piata mare. Daca ar fi puncte de colectare a laptelui, poate ar fi mai bine. Asteptam schimbari spre bine si deja dispunem de informatii, precum ca un investitor strain este dispus sa puna la dispozitia taranilor junci de prasila gestante, ca apoi taranul sa-i predea laptele, destinat prelucrarii. Familia noastra detine patru vite mulgatoare, sapte junci gestante si am de gand sa inchei contract cu o intreprindere de prelucrare, pentru ca este imposibil sa prelucrezi in conditii casnice atata lapte.

  - Considerati ca pretul unul litru de lapte este motivant pentru producator? La nordul Moldovei costul unui litru de lapte colectat nu depaseste 5 lei, pe cand la piata actualmente acesta costa cel putin de lei?

  - Specificul nordului este altfel. Taranii de acolo folosesc laptele mai mult pentru a creste vitei, adica pun accent pe producerea carnii. Restul se vinde cu pret mic. Noi insa suntem aproape de capitala, unde taranul merge la piata cu 5 sticle de lapte, 3 sticle de vin si 20 de oua si face business pe marginea drumului.

  - Ce va preocupa la moment si ce activitati ati planificat deja pentru 2011?

  - Mi-a cazut norocul sa fiu medic-veterinar intr-un sat inconjurat de atatea pasuni bune. Tocmai de aceea mi-a venit ideea sa punem temelia unei stane de oi pentru sat, in asa fel, incat cosernitenii sa poata aduce, din primavara pana in toamna, oile si caprele la stana si sa le mulga pe rand pe toate odata, nu in fiecare zi. La stana animalele vor fi in grija ciobenilor. Gospodarii vor avea mai putine griji zilnice si cu evacuarea gunoiului. M-am adresat la consiliul primariei in anul 2010 si am obtinut, prin decizia consilierilor, un lot de pamant la marginea satului - 15 ari, unde vom amplasa stana, vor fi conditii pentru stabulatie. Conditiile de hrana si de adapare vor corespunde necesitatilor. Primele 70 de oi sunt deja. La moment sunt preocupat de amenajarea stanei, sunt in cautarea materialelor de constructie, care, de altfel, sunt foarte scumpe in tara noastra. Pentru stana am folosit materiale rebutate, uzate, care sunt mai ieftine, iar acum caut materiale pentru a face ocoalele de vara.

  - De ce resurse dispuneti, ca sa puteti gestiona afacerea?

  - Sunt taran improprietarit si detin cu familia trei hectare de pamant arabil, si mai am in arenda aproape doua hectare de teren, pe care crestem lucerna, nutret pentru iarna. Am discutat cu alti tarani improprietariti si am convenit ca ne vom coopera si pe inca vreo 6-7 ha vom semana ovaz si alte culturi. In asa fel cosernitenii vor avea o sursa sigura de branzeturi si de carne, dar si un suport banesc pentru familii. Eu consider ca noi, agricultorii, crescatorii de animale trebuie sa folosim cu eficienta ceea ce ne-a dat Dumnezeu - natura. Nu e bine sa stam cu mana intinsa si sa asteptam ajutoare de pe undeva. Deoarece nu suntem o tara, care sa extraga zacaminte naturale, agricultura si cresterea animalelor este solutia noastra. Daca un gospodar va avea 10-20 de oi si de la fiecare va avea aproximativ 25 kg de branza anual, ceea ce nu va consuma familia va putea vinde.

  - Daca statul ar investi in refacerea fermelor, credeti ca ar avea sorti de izbanda?

  - Parerea mea este ca nu trebuie sa se revina la ferme de 400-1000 de capete, dar ar trebui sa aloce granturi mici, mai cu seama materiale, ca taranul sa fie motivat sa lucreze singur la o ferma mica. Eu as avea nevoie de o masina de muls la moment, dar ea costa la Chisinau 16 mii de lei. Eu m-am gandit, cate vaci trebuie sa mulga sotia mea, ca sa ne rascumparam aceasta investitie? Daca ar fi macar tehnica mai ieftina, am angaja si un om-doi la lucru. Ca sa facem noi astazi ferme dupa cerintele europene, dupa standardele lor - sa corespunda tuturor cerintelor veterinare, ecologice - avem nevoie de foarte multi bani, pentru ca preturile materialelor de constructie sunt fantastice. Creditarea este la nivel foarte jos.

  - Ati apelat la serviciile bancare?

  - Imposibil sa lucrezi cu 28% dobanda, iar statul nu ne ofera deocamdata subventii. Eu as fi multumit, daca ajutorul statului ar fi constat in materiale de constructie. Eu am fost la Cotul Morii asta vara si am vazut cate cheltuieli financiare si materiale suporta Guvernul acolo si vreau sa zic ca nu-s de acord cu metoda de ajutorare a sinistratilor. Statul trebuia sa le aloce materiale, iar ei sa-si faca singuri, cum ii duce capul. Localnicii stateau si serveau rachiu la magazin, iar constructorii le faceau case. Am vazut-o cu ochii mei.

  - Dumneavoastra, ca beneficiar de politici elaborate de catre directiile agricole, directii economie, Minister al Agriculturii, de ce politici, ca antreprenor, ca crescator de animale ati avea nevoie, ca sa va puteti dezvolta afacerea si sa acordati servicii de calitate locuitorilor rurali?

  - Avem nevoie de subventii serioase. Subventia de 24 de lei la hectar, pentru prelucrarea pamantului, este o rusine pentru statul nostru. Exista insa o hotarare a Guvernului prin care un antreprenor, care investeste in animale de prasila, este subventionat cu 33 de lei la fiecare kg de masa corporala la animale de prasila procurate. Nu cunosc, cati antreprenori au beneficiat de aceste prevederi legale.

  - De scolarizare au nevoie taranii nostri?

  - Cred ca ACSA (Agentia de Scolarizare si Consultanta in Agricultura - nota red.) este binevenita in acest sens. Taranii de la Cosernita pot beneficia de consultatia specialistului de la Hrusova. Oricum, nu oricine se va apuca sa faca afaceri in vitarit mai serios, tot un specialist, care are ceva studii si calificarea respectiva.

  - Dle Cegodari, familia va sustine?

  - Nu numai ca ma sustine - lucram impreuna. Eu le-am spus copiilor, le-am si demonstrat, ca putem face banii acasa, nu este neaparat sa plecam peste hotare pentru aceasta. In 2010 am sadit pe o suprafata rosii, ardei, cartofi si le-am demonstrat copiilor, ca poate fi rentabila si legumicultura, am obtinut profit, doar ca indeletnicirea respectiva cere foarte multa munca manuala.

  - Va dorim succese in continuare!

  
  A intervievat Svetlana Cernov, 21 ianuarie 2011

• Situatia revine la normal

  Elevii Liceului Teoretic Boscana au avut vacanta de iarna mai lunga cu o zi, asta pentru ca sistemul de incalzire conectat la gazele naturale a avut o pana.

  Potrivit Ludmilei Savin, directoarea liceului, pentru a restabili functionalitatea sistemului de aprovizionare cu caldura au fost schimbate cca 10 m de teava fisurata, prin care zilnic cca 2 tone de apa se pierdeau in pamant. In prezent aceeasi sursa ne-a informat, ca situatia a revenit la normal, dar ca pentru a incalzi calitativ toate incaperile ar mai fi nevoie de o pompa intermediara, care sa pompeze apa calda si spre cel de-a doilea bloc al liceului, si sa incalzeasca calitativ gradinita.

  La Boscana, de la o cazangerie se incalzesc patru obiective de menire sociala - gradinita, liceul, caminul cultural si sediul Primariei. Potrivit Valentinei Tricolici, primarul comunei, incalzirea celor cateva edificii costa bugetul local cel mult 70 de mii de lei, in conditiile in care in anii precedenti suma depasea 100 de mii de lei lunar. Economia s-a obtinut datorita instalarii la cazan a unui corector de temperatura, fapt ce a permis reglarea consumului de gaze naturale in dependenta de temperatura de afara.

  
  S. Cernov, 21 ianuarie 2011

• Fugarul a fost identificat

  In seara zilei de 15 ianuarie a.c. un biciclist din s. Cocieri a fost accidentat de un automobil.

  In urma impactului barbatul a fost internat in spitalul din Criuleni . Soferul automobilului a fugit de la locul accidentului, dar a fost descoperit operativ de colaboratorii SPR Dubasari . S-a dovedit a fi un consatean al patimitului, care conform rezultatelor testului de alcoolemie, era in stare de ebrietate.Alexandru Cebotari , locot.major de politie la SPR Dubasari a comunicat pentru "Est Curier" ca soferul fugar a fost retinut si conform prevederilor legale risca arest pentru 15 zile sau intentarea unui dosar penal.

  
  M. Dorus, 21 ianuarie 2011

• Procesele demografice in declin

  In 2010 in Republica Moldova mortalitatea a prevalat natalitatea. In tara au decedat peste 40 mii de oameni. Conform datelor detinute de Oficiul Starii Civile Criuleni pe parcursul anului 2010 in raion s-au nascut 791 copii. In acelasi timp au decedat 922 persoane cu varsta medie de 60-65 ani. Lidia Cernetchi, sefa Oficiului Starii Civile spera ca a. 2011 sa fie la capiti-lul demografic mai favorabil, or, in anul trecut au fost oficiate 578 casatorii.

  
  Info " E.C.", 21 ianuarie 2011