Articole din 20.01.12.

• S-au completat randurile mesterilor populari

  

  Cea de a 162 aniversare a poetului Mihai Eminescu a devenit semnificativa pentru filiala criuleneana a Uniunii Mesterilor Populari din Moldova. La 15 ianuarie 2011 membrii acesteea au depus primii flori la bustul din Criuleni al poetului. Aducand un omagiu "Ultimului romantic al Europei" mesterii populari din raionul Criuleni si-au completat randurile cu trei nume promitatoare. Alexandra Culava, doctorita de la Onitcani, care creaza icoane din margele, Mariana Galben din Criuleni, care confectioneaza suvenire din margele si Angela Cazac de la Cimiseni care transforma in opere de arta fibrele vegetale. Natalia Cangea, presedinta filialei Uniunii Mesterilor Populari la Criuleni trecand in revista reusitele mesterilor locali remarca importanta pastrarii si transmiterii valorilor nationale generatiilor ulterioare. Anul 2011 a fost pentru creatorii de artizanat din raionul Criuleni plin de evenimente si posibilitati de afirmare pe care acestea le-au valorificat la discretie. Au participat la diferite expozitii nationale si internationale, dar si mai important e ca s-au remarcat la nivel local. Un bun prilej a fost in acest scop si festivalul "Mesterul Manole" in cadrul caruia expozitia de artizanat s-a impus prin noutate, diversitate si fidelitate locului.

  Valentina Bobeico, sefa Directiei raionale Cultura si Turism a apreciat impactul mesterilor populari in valorificarea potentialului cultural al raionului si i-a asigurat de sustinerea directiei in scopul dezvoltarii creativitatii lor.

  Natalia Cangea si-a indemnat colegii sa fie mai insistenti si mai uniti ca sa reuseasca in 2012 sa-si indeplineasca cele planificate si sa cucereasca noi culmi aducand nu doar bucurii privitorilor, dar si bunastare in familii.

  
  Info "E.C.", 20 ianuarie 2012

• Eminescu este izvorul, este lacrima de foc a Universului

  

  Asa a fost numita expozitia de carte la Biblioteca Publica Molovata Noua, rnul Dubasari, care a facut o trecere in revista a operei lui Eminescu.

  Luceafarul culturii romanesti si-a facut prezenta in literatura romana prin 1870, fiind un mentor al sec. XIX-lea, un reper mereu actual pentru creatori.

  Prin varietatea temelor, motivelor ideilor, prin profunzimea gandirii si perfectiunea formei, Mihai Eminescu a dat poeziei romanesti o dimensiune noua.

  Ziua de nastere a poetului national Mihai Eminescu, 15 ianuarie, coincide cu frumoasele sarbatori de iarna, pline de traditii si obiceiuri, care ne promoveaza valorile nationale. Cu acest prilej in incinta Bibliotecii publice Molovata Noua a fost organizata Ziua usilor deschise, care a inclus un ciclu de activitati consacrate marelui poet.

  Au participat elevii gimnaziului "Anatol Codru" din localitate, care au fost foarte activi si la discutii, au recitat poezii, au cantat, au colindat.

  Mihaela Palega, Andreea Gatcan. eleve in clasa a IV-a au recitat respectiv "Ce te legeni codrule", "Somnoroase pasarele", fredonand versurile. Valeria Alexandrov din clasa a II-a, a declamat "O, ramai".

  Participantii au analizat si revista bibliografica "Sa-l cunoastem pe Eminescu", politele tematice: "Eminescu-o lume daruita noua", "Citeste! Numai citind mereu, creerul tau va deveni un laborator de idei, din care vei intocmi interesul si filozofia vietii." (M.Eminescu), "Cartile trebuie sa fie oglinzile de aur ale realitatii". (M.Eminescu).

  "Eminescu e gandire. /Este marele cuvant /Eminescu e iubirea. /Este dorul cel mai sfant."

  Emotionati de profunzimea gandirii eminesciene, participantii la festivitati au convenit ca cel mai mare omagiu adus poetului este cunoastrea creatiei sale si vorbirea corecta a limbii romane.

  "Daca romanii recunosc in Eminescu pe cel mai mare poet al lor e pentru ca Eminescu tocmai a stiut sa exprime in mod remarcabil sufletul tarii sale, traducand cu fidelitate aspiratiile sau visurile compatriotilor sai" (Alian Gjuilerman).

  
  Valentina Verlan, sefa bibliotecii publice Molovata Noua , 20 ianuarie 2012

• Inaugurat fara panglica, dar cu fanfara

  

  Locatarii de pe str. Stefan cel Mare 27 din or. Criuleni si oaspeti de onoare au asistat vineri, 13 ianuarie, la ceremonia de inaugurare a locuintelor sociale.

  Primarul orasului Vitalie Onisciuc a inmanat diplome de onoare si i-a onorat cu colaci pe cei care au dat curs acestui proiect, printre care domnii Dumitru Simon, ex-presedinte al raionului, Vladimir Paladi, ex-primar de Criuleni, Anatol Stavila si Anton Crupa, functionari din cadrul sectiei edilitate si constructii a Consiliului Raional Criuleni. Au fost rasplatiti cu aplauze si diploma de gratitudine Valentin Brasovschii, directorul comaniei de constructie, Veaceslav Stefanco, directorul Agentiei de Implementare a programului " Locuinte sociale", Ion Bulat, conducatori de santier si de brigada, alti constructori, care au transpus in viata proiectul arhitectilor. De la numele locatarilor a rostit un mesaj de multumire Elena Guzun, proaspata chiriasa, care a mentionat ca proiectul "apartamente sociale" implementat la Criuleni, le deschide tinerilor din localitate, asemeni familiei vorbitoarei, perspective de a munci acasa, or, deocamdata o casa sau un apartament raman a fi vise irealizabile pentru multe familii tinere cu venituri modeste, reiesind din preturile actuale, valabile pe piata imobiliara din tara noastra. Dumitru Simon, cel care a condus echipa Consiliului Raional care a elaborat si obtinut finantarea acestui proiect, a prezentat locatarilor fotografii ale edificiului pana la reconstructie, in semn de avertizare ca se poate reveni la acea stare, daca nu va fi administrat gospodareste.

  Preotii Vasile Pistrui, Teodor Vrabie si Teodor Pelin, protopopul de Criuleni si Dubasari, au oficiat un Te-Deum pentru sanatatea celor care au scris proiectul si celor care au muncit la constructie. Totodata parohul Vasile Pistrui a rostit cuvinte dure la adresa celor, care nu doresc sa contribuie la pastrarea ordinii si curateniei in casa, ce in scurt timp s-a transformat dintr-o sperietoare in cel mai frumos edificiu locativ din oras. Primarul i-a asigurat pe cei prezenti, ca proiectul "Locuinte sociale" va avea continuitate la Criuleni. Si presedintele actual al raionului Vitalie Rotaru, s-a invrednicit de o diploma de gratitudine din partea primariei Criuleni, cu mentiunea primarului "cu avans" pentru participarea la urmatoarele proiecte de acest fel, care ar mai putea derula in oras.

  Pentru cei adunati la inaugurare au cantat fanfara condusa de Valeriu Burlacu, Mariana Sura si Ionel Istrati.

  
  S. Cernov, 20 ianuarie 2012

• Craciun deosebit la Cimiseni

  

  Sacrificam din timpul si dorintele noastre pentru binele altora. S-ar putea sa ne gandim ca efortul unui singur om nu conteaza prea mult. Ei bine, nu. Totul incepe cu o caramida, o carte, un copac, o mana de ajutor sau un vis. Nici un efort nu este mic cand incercam sa transformam lumea intr-un loc mai bun pentru noi si pentru cei din jurul nostru.

  In LT Cimiseni exista oameni pentru care notiunea de bine nu are un sens abstract, dar concret si realizabil. Anul acesta, in Cimiseni, Craciunul a fost deosebit si asta se datoreaza elevilor clasei a XI-a si dirigintei lor dna Nelea Dicusar care au organizat Caravana de Craciun - o actiune de voluntariat si de promovare a valorilor nationale. Tinerii, elevi ai LT Cimiseni, imbracati in haine nationale, s-au pornit sa duca vestea Nasterii Domnului. Gazdele Caravanei au rasplatit ceata de colindatori cu dulciuri, jucarii, haine, produse alimentare si bani.Aceste daruri au bucurat mai multe familii nevoiase din Cimiseni. Initiativa apartine elevei Dicusar Nicoleta, care pe langa faptul ca ocupa locuri de frunte si mentiuni la olimpiade raionale, republicane si internationale la chimie, mai e si membru al Consiliului Local al Tinerilor din Cimiseni. In 2011 a fost premiata de Societatea Moldo-Austriaca pentru initiativa de a organiza concursul de desene pentru elevii clasei a III-a, din cadrul concursului republican "Europa la noi acasa", organizat de Actiunea Europeana. Nicoleta spune despre ea, apeland la vorbele lui A. Paunescu "Eu am regimul avioanelor - ori zbor, ori stau", iar Caravana de Craciun este o noua decolare, atat pentru ea, cat si pentru colegii ei. Impreuna au intreprins aceasta actiune, cu intentia de a ajuta, fara a fi recompensati.

  Satenii au fost informati despre demararea acestei Caravane prin intermediul televiziunii locale. Cei cu usile deschise au contactat grupul de voluntari ai clasei a XI-a.

  La Caravana de Craciun au participat 27 de gospodari ai satului Cimiseni. Toti au fost generosi, inclusiv primarul satului, care a oferit Caravanei conserve si 1000 de lei. Caravana de Craciun a ajutat 20 de familii nevoiase. Astfel, de Craciun, toti locuitorii satului Cimiseni erau fericiti.

  
  Lidia Taranu, directoare LT Cimiseni, 20 ianuarie 2012

• Boscana - leagan al traditiilor ramase la bastina

  Asezarea gospodariilor de-a lungul celei mai vechi sosele din Basarabia (construita in 1910) denota faptul ca la Boscana locuiesc oameni harnici si binevoitori ce reprezenta mereu cultura zonei de centru a Moldovei. Daca traversezi satul mergand dinspre Chisinau iti atrage privirea, pe partea stanga, Casa de cultura care are pe ea un mozaic de cea mai mare frumusete. El reprezinta pe un perete femeile gospodine cu cosurile de poama coborand treptele, iar pe altul cantul nostru popular interpretat de copii, ghidati de catre un profesor, la nai.

  Putini sunt cei care stiu ca Gheorghe Vrabie este artistul plastic emerit care a stabilit ,gandit si realizat decorul de pe bancnota nationala-leul,si tot el este publicist si critic de arta. In cartea in care a descris viata si opera altui mare artist basarabean Aurel David sunt publicate trei imagini cu mozaicul din bucatele de ceramica glazurata de pe fatada Casei de Cultura din Boscana. Daca prima este schita initiala a compozitiei ce poarta denumirea de "Melodie moldoveneasca" apoi urmatoarele doua sunt fotografii ale autorului Aurel David pe fundalul acestei renumite arte monumentale. Acest artist plasic s-a manifestat in mai multe genuri de arta, dar una dintre cele mai reprezentative lucrari ale lui este arborele Eminescu - o linogravura policroma in care e prezentat capul poetului in forma de copac frematand. Capacitatile ceramicii glazurate au fost valorificate de catre acest artist in mai multe lucrari, inclusiv panouri decorative de la fabrica de panificatie din Chisinau, panourile de pe unele din studiourile televiziunii moldovenesti, panoul de pe fatada laterala a Uniunii Scriitorilor si altele. Datorita faptului ca nu se supunea canoanelor sovietice, bazandu-se pe simbolistica si coloritul national, multe din proiectele si schitele lui au fost respinse. Ne mandrim cu faptul ca sovieticul nu si-a lasat amprenta si la noi, precum a facut-o cu alte edificii culturale, unde se mai pastreaza scene cu secere si ciocan sau poate chiar si pioneri. Avem in sat o opera ce va dainui inca secole la rand bucurand atat ochii localnicilor, cat si a oaspetilor. Tineri si batrani, copii si nepoti, pe vant sau ploaie, pe vreme caniculara sau ger mereu merg spre caminul cultural ,atunci cand se programeaza vreun concert, fiindca stiu ca artistii satului se pregatesc din timp, depunand multa munca si efort considerabil la organizarea programelor. Am gazduit si multe concerte, festivaluri raionale, precum "Festivalul sarbatorilor de iarna", "Festivalul-Cantecele credintei sperantei si iubirii" care se desfasoara aici anual din 2000.

  Edificiul caminului cultural are peste 40 de ani, dar e pastrat cu multa grija avand scaune intregi, scena impecabila,culise aranjate si decoruri bine gandite. Avem norocul de a avea o directoare a casei de cultura cu o inima mare, care si-a dedicat intreaga viata promovarii autenticului si a tinerilor talente de la bastina - doamna Valentina Vintu. In cadrul casei de cultura activeaza conducatori de ansambluri folclorice si dansuri moderne precum Chiril Sterpu, conducator al colectovelor "Datina" si "Cavalerii armoniei", Alina Tarigradschi-Braza, conducatoarea ansambului de dansuri moderne "Alivera".

  
  Natalia Tricolici, profesoara de educatie plastica si tehnologica, Liceul Teoretic Boscana, 20 ianuarie 2012

• Bratara de aur a dnei Bogdan

  Lucrarile dnei Tamara Bogdan le cunoaste intreaga comuna Drasliceni. Or, nu este expozitie la care sa nu-si etaleze fetele de masa, broderiile, pernutele. Fiecare lucrare are istoria ei. Gobelenul "Dansatorii" l-a facut cand astepta sa-i vina pe lume primul fecior, in 1962. In 1971 spera sa nasca o fetita si a confectionat "Fetita si cerbul", dar s-a mai ales cu un baiat. Pernutele le-a brodat cand s-au nascut nepotii. Copiii au crescut, i-au adus nurori, iar lucrarile din perioada concediului prenatal al mamei au devenit relicve de familie. Culorile si-au pastrat nuanta initiala, caci sunt pastrate la loc de cinste in casa si ferite de razele directe ale soarelui. Nici dragostea pentru lucrul manual nu i-a scazut cu anii. Dimpotriva, a transmis deprinderile sale sutelor de elevi din gimnaziul Ratus, carora le-a fost prima invatatoare, dar si conducatoare a cercului "Maini dibace".

  - Seara pana nu termin o lucrare nici nu ma culc - ne povesteste mesterita de la Drasliceni.

  Nesomnul ei ia chip de floare prinsa in canvaiua unui prosop sau intro fata de masa, un mileu. Si daca prosoapele deja nu mai sunt prea solicitate ca, chipurile, stirbesc din farmecul hainei de nuni, panglicile crosetate pentru acestea sunt adevarate bijuterii. Ii plac florile si zice ca fara ele "ma prapadesc". Acum ca nu mai are ore la scoala se gandeste sa puna la treaba si stativele pe care le pastreaza in gospodarie. A facut chiar niste covoare in dungi si le-a asternut la biblioteca din sat, mai gandeste la un ogheal de lana pe care sa si-l puna ca "zestre". Ideile ii vin permanent, iar mainile i se supun si le transforma in obiecte de arta mestesugareasca.

  Cu unele din lucrarile bunicii se lauda si nepotii pe la targurile si expozitiile scolaresti. Ei acum, cresc in alte conditii si nu prea inteleg ca maiestria bunicii se trage din copilaria acesteia. Erau timpuri grele, in casa 16 copii care trebuiau imbracati, incaltati, iar strabunica si strastrabunica Varvara le impleteau fuste, ciorapi, le coseau haine ca sa acopere goliciunea si sa nu sufere de frig. Harnicia lor a mostenit-o si bunica Tamara Bogdan. Harul bunelului si al strabunelului, care erau lemnar si fierar se intrezareste in ocupatiile baietilor acesteia, care chiar daca au imbatisat alte profesii mai fac si cate o masuta de care mama-i foarte mandra.

  Mestesugul le umplea predecesorilor masa si le asigura imbracamintea, pentru urmasii acestora acum s-a transformat doar in hobby,care le da culoare vietii si asigura continuitatea traditiilor familiale.

  
  E. Chiriac, 20 ianuarie 2012