Articole din 17.06.2011.
-
Lista consilierilor propusi spre validare in Consiliul raional Criuleni
1. Cazacu Ghenadie, PLDM
2. Goncearenco Dumitru, PCRM
3. Andriuta Iurie, PD
4. Boaghie Dionisie, PL
5. Uratu Dionis, PLDM
6. Onisciuc Vitalie, PCRM
7. Frumosu Cezar, PLDM
8. Simon Dumitru, PDM
9. Semeniuc Ivan, PCRM
10. Racu Constantin, PL
11. Bors Aurel, PLDM
12. Burca Valeriu, PCRM
13. Grecu Ion, PDM
14. Malai Tudor, PLDM
15. Teliseva Pavlina, PCRM
16. Ogor Oleg, PL
17. Cojocaru Victor, PLDM
18. Bolbocean Andrei, PD
19. Duminica Serghei, PCRM
20. Cartan Alexandru, PLDM
21. Branza Lidia, PD
22. Efros Mihail, PL
23. Tagovas Ion, PCRM
24. Rotaru Vitalie, PLDM
25. Tutunaru Natalia, PLDM
26. Popa Andrei, PCRM
27. Placinta Ion, PDM
28. Casian Vitalie, PL
29. Vantu Analotie, PE "Alianta Verde"
30. Safaler Igor, PLDM
31. Farfa Nicolae, PCRM
32. Cotovici Simion, PDM
33. Godoroja Ion, PLDMComponenta Consiliului raional Dubasari a fost validata, ne-a comunicat secretara CER Dubasari Tatiana Iepure. Conform aceleiasi surse PCRM va avea in consiliul 17 reprezentanti, PLDM-5, PDM- 3 si PL-2. Conform vizei de resedinta a noilor consilieri se observa o centrare pe platoul Cocieri.
Judecatoria Dubasari a validat mandatele urmatorilor consilieri:
PCRM
Sova Vasilii, m. Chisinau
Policinschi Grigore, Dorotcaia
Spinovschi Raisa, Cocieri
Batrancea Vasile, Corjova
Galit Maria, Dorotcaia
Sultan Alexei, Holercani
Rosca Tatiana, Cocieri
Caterev Valentina, Molovata Noua
Bacioi Valeriu, Dorotcaia
Lesan Petru, Cosnita
Mitcul Alexandru, Cocieri
Sturza Natalia, Parata
Oprea Olga, Molovata Noua
Gherbis Tatiana, Cocieri
Motpan Elena, Cosnita
Nour Mariana, Molovata
Stratulat Violeta, Ustia
PDM
Popa Serghei, Cocieri
Sandu Ion, Holercani
Terinte Serafim, Oxentea
PLDM
Buzila Rodica, Oxentea
Craciun Alexandra, Ustia
Cotofan Iurie, Cocieri
Diordiev Vladimir, Dorotcaia
Driga Stepan, Cocieri
PL
Craciun Ludmila, Parata
Uratu Vasile, Ustia
17 iunie 2011 -
Lista consilierilor propusi spre validare in Consiliul orasenesc Criuleni
1. Vitalie Onisciuc, PCRM
2. Ion Tagovas, PCRM
3. Vasile Iapara, PLDM
4. Mihail Sclifos , PDM
5. Valeriu Burca , PCRM
6. Simion Chiriuhin, PCRM
7. Gheorghe Creciun, PL
8. Cezar Frumosu, PLDM
9. Alexandru Iarovoi, PCRM
10. Mihail Zolotco, PDM
11. Igor Gheorghita, PCRM
12. Nicolae Smoleac, PCRM
13. Alexandra Grajdian, PLDM
14. Ana Novic, PDM
15. Iurie Lazovschi, PCRM
16. Serghei Novacovschi; PCRM
17. Valentin Sascov, PLPrimii cinci dintre candidatii supleanti propusi spre validare in Consiliul orasenesc Criuleni
PCRM
Serghienco Iurie
Cataveica Alexandru
Turcan Viorel
Dandara Mihail
Jigaci Ludmila
PLDM
Chirilov Mihail
Bobeico Tudor
Samoil Ana
Roscoven Andrei
Mardari Alexandru
PDM
Andriuta Iurie
Verlan Ion
Babenco Serafim
Lupan Serghei
Simon Alexandru
PL
Iurcu Valeriu Vasile
Balaban Constantin Constantin
Golban Gheorghe
Calcatinge Maria
Buravet Angela
17 iunie 2011 -
Aceleasi probleme - solutii diferite
Ultima runda de dezbateri publice organizata de redactia ziarului "Est Curier", a avut doar doi invitati - candidatul PCRM, Vitalie Onisciuc, si candidatul PD, Mihail Sclifos. Intrebarile pentru candidati au fost colectate de la criuleneni si, generalizate fiind, contureaza grijile viitorului primar si ale consilierilor pentru urmatorii patru ani.
Intrebare: In ce mod va solutiona primaria problema canalizarii pentru strada Victoria, numerele pare, locatarii careia au conectat tevile de evacuare a rezidurilor la rezervorul antiincendiar din spatele Centrului "SOS"?
M. Sclifos: Criuleniul are nevoie de un proiect unic de canalizare. Problema persista inclusiv la cartierele noi, care nu au acces la canalizare. E nevoie de o discutie cu cetatenii, adica sa stabilim, daca au ei nevoie de canalizare. La doleantele lor, primaria va analiza, va proiecta si va construi sistemele, dar dupa o estimare foarte clara, ca sa nu avem situatia de la Corjova, unde s-au investit 6 mln lei in canalizare, dar nu-s beneficiari. Proprietarii de pe strada amintita trebuie sa contribuie cu surse proprii si sa se conecteze la reteaua existenta, care incepe la Centrul "SOS".
V. Onisciuc: Daca persoana X nu se conecteaza la canalizare, dansul afecteaza deja ecologia. Da, au fost vremuri bune, a avut canalizare pentru care nu au platit, dar consider ca cetatenii respectivi trebuie sa se conecteze la retea, sa-i motivam sa faca asta. Regulile de joc trebuie sa fie egale pentru toti. Asta inseamna ca ne gandim si la generatiile viitoare, care tot vor dori confort.
Intrebare: Cinci familii de pe str. Pacii au adunat cate 1,6 mii de lei si au asternut doua straturi de pietris pe o portiune din strada lor. Ei intreaba, cand va fi asfaltata strada Pacii, la stanga de Stefan cel Mare? La fel au procedat si locuitorii de pe str. Basarabia. Cum credeti, ce actiuni (atitudine) urmeaza sa aiba primaria fata de cetatenii cu initiativa? Primaria se va implica, va compensa cumva cheltuielile cetatenilor care au o initiativa sa faca ceva sau va sta deoparte?
V. Onisciuc: In cadrul intalnirilor mele cu cetatenii le-am spus mereu ca banul la ban vine. Daca cetatenii au initiativa si dorinta de a face un acoperis, de exemplu, ea trebuie sa fie sustinuta de administratia publica locala. Ajutorul poate fi sub forma de bani, tehnica sau materiale. Cand locuitorii unei strazi se mobilizeaza si fac ceva, aceasta este un imbold si pentru alti cetateni. Financiar nu vom putea face tot odata, dar pas cu pas vom reusi.
M. Sclifos: La rezolvarea problemelor din primarie vom implica si populatia. Initiativa cetatenilor trebuie evaluata si valorificata, deci, vom calcula costurile pentru fiecare strada si vom implica si populatia, dar lucrarile le vom face pe mai multe strazi odata, sa nu apara divergente intre locuitori, de ce se repara strada cutare sau cealalta. In anii 90, cand am pornit gazificarea, am procedat asa si datorita initiativei cetatenilor costurile au fost mai mici, deci efectul se simte.
Intrebare: Care este solutia ca zona din preajma izvorului de pe str. Izvoarelor sa devina una ingrijita si amenajata?
M. Sclifos: In anii 90, la Rusalii, am organizat o claca si am amenajat izvoarele. Solutia este initiativa primariei, pentru ca populatia este receptiva. Regretatul Vasile Rusnac a elaborat un proiect de amenajare a zonei. Il vom revitaliza si vom crea acolo o bijuterie turistica.
V. Onisciuc: Eu le spun oamenilor sa-si imagineze izvoarele noastre pietruite, amenajate, curatite. Cat de placut ar fi! Costurile vor fi mari, dar vom cauta sustinerea Fondului Ecologic, insa initiativa trebuie sa fie a APL, pentru ca izvorul este si al tuturor, si al nimanui.
Intrebare: Cand va fi iluminata str. 31 August pana la capat, in directia Zolonceni?
V. Onisciuc: Nu putem pune felinar la fiecare stalp. Vom implica cetatenii in iluminarea strazilor, pentru ca daca vor pune mana de la mana vom izbuti.
M. Sclifos: Trebuie sa fie lumina pe toate strazile, dar pentru asta vom schimba modul de iluminare stradala, vom instala una economa. Vom folosi experienta localitatilor, care deja au instalat asemenea sisteme de iluminare.
Intrebare: Cum veti mobiliza locuitorii blocurilor de pe bd Eminescu sa nu arunce pungile de gunoi peste balcoane si sa nu scuture sacii de aspirator de la balcon?
V. Onisciuc: In blocurile respective nu locuiesc boschetari, dar este regretabil ca unii dau dovada de inclutura. Eu cred ca amenzile nu ar fi prea eficiente, dar ar putea fi utilizate. Trebuie sa apelam la constiinta lor, sa-i educam. Daca este nevoie, vom face observatie de mai multe ori, dar daca voi fi primar, voi crea si conditii ca omul sa aiba unde duce gunoiul - la locul stabilit.
M. Sclifos: Opinia mea este ca locuitorii blocurilor trebuie sa desemneze o persoana, care ar fi responsabila de curatenia in curte, de starea apeductului etc, ar tine legatura cu primaria. Daca cetateanul iese sa faca curatenie si el strange gunoiul lui, atunci el nu va mai arunca gunoiul oriunde. Oamenii nu trebuie sa astepte sa vina primarul sa le repare usa de la intrare, sa le spele scarile. In cadrul intalnirilor cu cetatenii am vazut o scara la blocul din Stefan cel Mare 54, unde locuitorii au pus mana de la mana si au amenajat intrarea foarte frumos. Daca voi deveni primar vom reveni la stimularea cetatenilor, inclusiv prin acordarea titlului de "cea mai amenajata..." scara, bloc, gospodarie etc.
Intrebare: Oamenii in varsta solicita un transport orasenesc, regulat, la ore anumite, pentru a se deplasa la piata, la primarie, la spital si policlinica. Cum vedeti solutionarea problemei? Cine va plati pentru ea, daca ruta se va dovedi nerentabila?
V. Onisciuc: In anul 2010 BTA-18 a apelat la primarie sa i se permita deservirea rutei str. Orhei-Zolonceni-spitalul. La primarie i s-a spus ca ruta o va deservi alt agent economic. Pana la urma, nici unul n-a instituit ruta. Dar imediat dupa alegeri ruta respectiva va functiona. S-a solicitat ca la capatul strazii Orheiului, la intersectie, sa fie instalata o statie de asteptare, la fel si la Zolonceni, ca oamenii sa aiba conditii de asteptare. Rentabilitatea se va stabili in urma functionarii in prima luna. Daca nu vor fi rentabile patru curse, vor fi doua, dar oricum va fi transport.
M. Sclifos: Orasul Criuleni cred ca este unicul din Moldova, care nu are transport urban. Eu cred ca vom institui mai multe rute, nu una singura. O ruta avem nevoie de la spital pana la traseul Poltava, unde oamenii au parcele si se deplaseaza cu greu pana la ele, pentru ca sunt departe. Vom conveni cu BTA-18 ca autocarul de la Chisinau sa aiba statia terminus langa sediul pompierilor .
V. Onisciuc: Autocarul va circula pana la Politie, daca sunt solicitari. Daca nu solicita nimeni, atunci el se va opri la autogara. La sediul pompierilor nu sunt conditii pentru ca autocarul sa se intoarca.
Intrebare: Locuitorii de pe bd. Biruinta 29 intreaba, daca veti amenaja drumurile de acces in curtile blocului, catre scarile lor? Ei mai propun sa fie instituita o taxa de fiecare familie, care sa fie utilizata pentru remunerarea muncii maturatorilor de sector.
V. Onisciuc: Orice taxa suplimentara trezeste repulsie la populatie. Dar daca si cetatenii vor contribui cu propriile surse, va fi un moment educativ si ei vor fi mai responsabili pentru averea comuna.
M. Sclifos: Nu vom pune taxe suplimentare. Persoana care va reprezenta blocul si primaria vor face un deviz de cheltuieli si vor stabili, care este cota de participare a primariei si care este cota cetatenilor. Catre adoptarea bugetului pentru anul urmator vom avea asemenea devizuri de cheltuieli pentru curtea fiecarui bloc.
Intrebare: De ce majoritatea cetatenilor se tem ca Criuleni va deveni al doilea Tantareni? Este vorba de dezinformare, insuficienta de informatie, de speculatie sau de manipulare a opiniei publice?
V. Onisciuc: Lumea reactioneaza reticent nu la fabrica, la tehnologie - poate ca astea vor fi performante, dar la depozitarea deseurilor in apropierea de Criuleni. Daca era o platforma la 10-20 km departare de localitate nu era sa fie problema.
M. Sclifos: Problema se discuta din 2010 si-mi pare rau ca in campania electorala a fost folosita in calitate de sperietoare, legata de imaginea mea, desi initiativa nu-mi apartine. Asemenea proiecte se desfasoara si in alte localitati, inclusiv la Balti, si cetatenii le percep ca pe un beneficiu. Prima sedinta a consiliului o voi planifica la actuala gunoiste - vom duce acolo mese si vom face sedinta. Cred ca situatia trebuie analizata in comun, alternative nu-s. Persoana care va ajunge primar, primul lucru pe care-l va face, inclusiv contracandidatul meu, va trebui sa rezolve aceasta problema. Populatia urmeaza sa se informeze. Nu va fi ardere, nu va fi fum, praf. Uzina 2-3 ani va lucra numai ca sa elibereze terenul de la Harunca.
V. Onisciuc: or. Balti poate si instaleaza, dar acolo se vor prelucra doar deseurile lor.
Intrebare: Cata lume contribuie la formarea bugetului local si cati ar mai putea veni cu contributiile?
M. Sclifos: Cu atitudinea noastra, cu ambitiile, vom pierde multe investitii, care ar dori sa vina la Criuleni. Ma refer si la proiectul "Eco-Verde", el ar putea completa bine bugetul local. Avem nevoie de o cafenea pentru copii. Avem 180 ha de pamanturi parlogite. Primaria poate sa faca ordine in acest domeniu ca sa fie pamantul dat in arenda persoanelor juridice care doresc sa-l prelucreze. Pe teritoriul primariei mai sunt si multi prestatori de servicii care nu-s legalizati. Primaria trebuie sa aiba o piata municipala care sa aduca bani in comunitate.
V. Onisciuc: Nu vom leza dreptul omului la proprietate. Vom motiva proprietarii sa gestioneze adecvat terenurile. Industria usoara ar fi o solutie pentru completarea bugetului orasenesc.
Intrebare: Care ar fi perspectiva tinerilor in primaria Criuleni?
M. Sclifos: Primaria trebuie sa tina legatura cu institutiile de invatamant din teritoriu si sa-i ajute pe tineri sa valorifice fondurile destinate lor. Acestia trebuie sa fie ajutati sa le acceseze si sa-si dezvolte proprile afaceri.
V. Onisciuc: Informarea e necesara. Nu e neaparat sa-si deschida fiecare o afacere. Cadrele calificate, care au o meserie castiga mai bine decat managerii.
Intrebare: Ce regretati la finele acestei campanii?
M. Sclifos: Campania a fost prea lunga. Sunt suficiente 40 de zile pentru scrutin. A fost o campanie murdara. Noi nu avem ce imparti. Imi doresc ca dupa 19 iunie sa ne dam mana si sa ne apucam de lucru pentru binele localitatii.
V. Onisciuc: Regret ca putin timp am acordat familiei, dar nu regret ca am cunoscut problemele orasenilor. Nu tin pica nimanui.
A moderat, Svetlana Cernov, 17 iunie 2011 -
Accident de munca, chiar si fara contract de angajare
Ghenadie Perju de la Dubasarii Vechi a suferit la 11 februarie o trauma a ambelor picioare. Accidentul s-a produs pe camp, in timp ce dansul, impreuna cu un coleg incercau sa remedieze o defectiune tehnica a plugului. Barbatii au hotarat ca vor suspenda plugul de asupra pamantului, fixandul pe o buturuga mica. La un moment dat buturuga s-a rasturnat si plugul suspendat a venit cu toata greutatea peste picioarele lui Perju, care se afla in acel moment sub plug si insuruba deja piesa schimbata.
Datele Inspectoratului Teritorial de Munca Chisinau, oficiul de la Criuleni, seful caruia Gheorghe Zavtoni a semnat procesul verbal de cercetare a accidentului de munca, arata ca Ghenadie Perju a suferit o fractura a ambelor oase ale gambei stangi si fractura calcaiului piciorului drept. Inspectorii au calificat accidentul drept unul de munca, grav, cu toate ca relatiile dintre angajat si angajator erau doar neoficiale. Astfel, posesorul tractorului care este si angajator persoana fizica, conform procesului-verbal, a incalcat cateva acte legislative, si anume, prevederile art. 125 lit.(l) si 239 alin (1) din Codul Muncii (angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta, adecvata, teoretica si practica in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii, instructiuni si/sau lectii: la angajare, care include instruirea introductiv-generala si instruirea la locul de munca si lipsa instruirii salariatilor in materie de protectie si igiena a muncii. De asemenea, angajatorul se face responsabil si de faptul ca a angajat sa conduca tractorul o persoana fara permis de conducere, ceea ce constituie incalcare a Regulamentului Circulatiei Rutiere.
Timofei Budisteanu, persoana fizica denumita si angajator, solicitat de "Est-Curier", spunea ca de mai multi ani coopereaza cu Perju, care detine cota de pamant si o lucreaza individual, si in contul serviciilor acordate acesta foloseste tractorul lui Budisteanu. Acesta mai sustine, ca dupa accident l-a transportat la spital pe Ghenadie Perju, i-a procurat polita de asigurare medicala, a achitat si bani pentru interventia chirurgicala. Relatiile dintre cei doi au ramas amiabile. Ghenadie Perju, dupa patru luni de la accident, mai schiopateaza. Medicii i-au spus ca mai are nevoie de o interventie chirurgicala la piciorul stang. Si de aceasta data mizeaza pe sustinerea, inclusiv financiara, a lui Budisteanu. De altfel, si consiliul local a intervenit in ajutorararea lui Perju, care are doi copii de educat, alocandu-i un ajutor material in valoare de 5 mii de lei. Pentru ca nici el, nici sotia acestuia nu are un loc de munca stabil, familia se descurca greu si spera ca roada serei din curte, daca o vor vinde bine, le va ajunge sa achite lucrarile de constructie a casei. Totodata, Perju nu este de acord cu afirmatia inspectorului de munca precum ca nu ar detine permis de conducere, spunand ca dansul a invatat la o scoala de meserii din Grigoriopol, a avut permis, care insa a fost distrus intr-un incendiu, prin urmare, are abilitatile necesare de a conduce un tractor si spera sa-si faca un duplicat al permisului distrus.
S. Cernov, 17 iunie 2011 -
Victimele unei explozii
Doi criuleneni au fost grav raniti in urma unei explozii. Cei doi s-au apucat sa taie cu un ferestrau electric pentru metal un obiect necunoscut. In nota informativa a Sectiei Situatii Exceptionale Criuleni, semnata de seful acesteia Veaceslav Grigoriev se mentioneaza, ca tragedia s-a intamplat pe data de 31 mai, ora 12.00, in curtea unui cetatean din Criuleni, care a deschis un punct neautorizat de colectare a fierului vechi. Cei doi barbati, in varsta de 41 si, respectiv, 21 de ani au fost internati in sectia terapie intensiva a spitalului raional Criuleni, cu rani provocate de arma de foc, unul dintre ei cu rana la mana si piciorul fracturat de schije, celalalt cu rana grava si schije in abdomen. Ambii au fost supusi interventiilor chirurgicale. Leonid Jovmir, seful sectiei terapie intensiva, solicitat de "Est-Curier", ne-a informat ca pacientul cu fractura piciorului a suferit si o amputatie a unui deget, dupa operatii ambii au fost transferati in sectia traumatologie.
Proprietarul casei a scris in lamurirea catre comisarul politiei ca pentru el colectarea fierului vechi este o sursa de existenta, el fiind invalid de gr. I, recunoaste ca nu este o activitate inregistrata legal, desi ii califica pe cei doi patimiti drept "muncitori ai mei". Unul dintre martori sustine ca era in curtea casei si bubuitura care s-a auzit se asemana cu impuscatura din arma de vanatoare, iar obiectul ar fi avut in lungime cca 20 cm si forma tubulara.
De la fata locului au fost ridicate ramasite ale obiectului explodat si o caldare, pe care, in urma deflagratiei, a ramas o gaura, pentru ca sa fie cercetate si stabilita provenienta obiectului explodat. Responsabilii sustin, ca termenul de efectuare a expertizei uneori poate depasi si o luna de zile. Politia a deschis o ancheta penala pe marginea acestui caz.
Info "E.C.", 17 iunie 2011 -
Centrul "Empatie" si-a reluat activitatea
Membrii asociatiei "Empatie" si angajatii Centrului de zi pentru copii cu acelasi nume din Dubasarii Vechi, Criuleni, au depasit criza bugetara si au planificat deja activitatile pentru toata vara si pentru restul anului.
Svetlana Leahu, directoarea centrului, ne-a informat ca vara curenta sunt planificate reparatia a inca cateva incaperi, pentru care nu au ajuns bani din primul proiect castigat de la SOIR Suedia, Reprezentanta din Moldova. Astfel, incaperile vor fi destinate bucatariei, sufrageriei si cabinetului de consiliere psihologica. De asemenea, conform cerintelor, copiii vor putea fi asistati ziua intreaga de un asistent medical, angajat pe un salariu intreg. Deocamdata, copiii se alimenteaza la Casa Nadejda, care are statut de cantina sociala a asociatiei "Concordia", iar la centru beneficiaza de serviciile logopedului, psihologului, educatorului special, kinetoterapeutului.
Centrul are statut de institutie publica, aflat la balanta Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, si este destinat sustinerii nevoilor speciale a 35 de copii cu varsta de la 5 la 15 ani.
Valentina Pisarenco, logoped, va avea de lucru pe parcursul intregii veri, or, jumatate dintre beneficiari intampina dificultati la pronuntarea anumitor sunete, alta jumatate sufera de dizgrafie - probleme cu cititul si scrisul. Daca parintii ar fi interesati, sustine dna Pisarenco, copiii care au cinci ani ar putea sa depaseasca mai usor aceste probleme decat atunci cand devin deja scolari. "Buna ziua, am terminat lucrul si am venit la dumneavoastra", se prezinta o femeie cu un baietel de mana. Romeo este unul dintre beneficiari, care vine la "Empatie" sa ia lectii de pronuntie (in imagine), or copilul nu poate pronunta sunetul "t". Dupa lectie, care nu e prima, dna Valentina anunta, ca Romeo deja pronunta sunetul in silabe, dar in cuvinte, deocamdata, il inlocuieste cu alte sunete.
De "Ziua Copiilor" voluntari Ecaterina Chetrusca, Maricica Speianu, Sofia Postica s-au implicat in colectarea de fonduri si in organizarea sarbatorii pentru cca 80 de copii. Ele au devenit membre ale asociatiei, au negociat cu agentii economici, au facut 52 de pachete cu dulciuri pentru beneficiarii centrului si pentru oaspetii sarbatorii, au organizat jocuri si un concert pentru copii.
Deoarece bugetul centrului "Empatie" de la 400 de mii a fost redus de minister exact in jumatate, dar si din lipsa de incalzire, acesta va activa in deplina capacitate in a doua jumatate a anului.
S. Cernov, 17 iunie 2011




