E MIGALOASA SI INTERESANTA ARTA INCONDEIERII OUALOR
Doritorii au avut posibilitatea sa invete la Criuleni cum se incondeiaza ouale de Pasti.
Desi a fost anuntat din timp despre desfasurarea unui atelier de inconde-iere a oualor, interes pentru el, cu regret, au manifestat putine persoane.
Cei care au dorit sa afle secretul oualor multicolore, ornate cu ajutorul cerei topite si a unui instrument specific – chisita, au pasit pragul muzeului din Criuleni pe data de 9 aprilie. Ghid prin lumea ornarii oualor de Pasti a fost directoarea Muzeului, Lilia Cazacu, care a pregatit din timp ustensilele necesare procedeului, dar si borcanele cu vopsea de cateva culori, care traditional se folosesc pentru incondeiere. Participantii la atelier, copii si maturi de diferite varste, au venit cu ouale golite pregatite din timp. Ouale deja ornamentate au ramas la muzeu si pot fi vazute de vizitatori.
In imagini: e migaloasa si interesanta munca asta!
S. Cernov, 16 aprilie 2010
SI DA, si BA
Despre necesitatea reconstructiei salii de sport din comuna Drasliceni se vorbeste demult. La 17 septembrie 2009 primarul Vasile Ursu si directorul scolii din Drasliceni au adresat un demers la Consiliul raional Criuleni prin care solicitau readresarea sumei de 50 mii lei prevazute pentru reparatia scolii medii din Drasliceni pentru reparatia salii de sport din comuna, unde pe parcursul a zece ani elevii drasliceneni fac lectii de educatie fizica, antrenamente si organizeaza competitii sportive. La 25 septembrie 2009 consilierii raionali au adoptat decizia prin care au dat curs solicitarii primarului de Drasliceni si au acceptat modificarea destinatiei mijloacelor financiare in suma de 50 mii lei in favoarea reparatiei capitale a salii
sportive a comunei in care s-ar putea ocupa pe timp de toamna-iarna elevii a trei scoli din localitate. Banii respectivi au fost utilizati la schimbarea ferestrelor si usilor. La 2 februarie 2010, 10 din 13 consilieri locali din comuna Drasliceni au votat pentru “elaborarea documentatiei de proiect pentru reconstructia salii sportive Drasliceni in conformitate cu avizele serviciilor de specialitate locale si raionale necesare la moment, cat si raportul de expertiza a Ministerului Constructiei si Dezvoltarii Regionale al RM”. Bucuros, primarul a contractat proiectantii, iar acestia, in baza deciziei respective, s-au apucat operativ de lucru, ca sa poata comunitatea incepe lucrarile de reconstructie in termeni rezonabili.
La 27 martie intruniti intr-o ordinara sedinta consilierii au votat, insa, impotriva achitarii serviciilor de proiectare. Solicitat de “EST-Curier” cel mai tanar consilier din comuna, presedintele ONG “Geronimo” Alexei Buzu si-a motivat votul negativ astfel: “Eu am fost impotriva si inca cineva. Am fost impotriva deoarece nu imi este clar de ce o proiec-tare pentru un obiect existent este atat de scumpa. Am votat impotriva deoarece nu-mi este clar valoa-rea adaugata a acestor proiectari atat timp cat ele o sa ne spuna ca mai avem nevoie inca de cateva mi-lioane pentru reparatia salii sportive. Cat timp nu avem o perspectiva clara ca acesti bani vor fi la noi nu pot sa votez pentru asa ceva.”
La sedinta extraordinara din 7 aprilie 2010 cand s-a discutat chestiunea cu privire la rectificarea bugetului la baza careia au aparut surse de la vanzarea patrimoniului public in valoare de 120 mii lei, a fost inclusa si achitarea serviciilor pentru proiectare. Discutiile au fost controversate, dar nu ostile. Unii consilieri intrebau daca nu e mai bine sa fie facute achitarile in rate, altii - de ce costa atat de scump un proiect pentru o cladire deja construita, cum arata lucrarea data etc. Pana la urma directorul scolii din Drasliceni Ana Guzun a rabufnit:
- Sala noastra de sport necesita peste un milion de lei pentru reparatie. Nu avem unde face lectiile de cultura fizica. Renuntati la ambitiile personale si ganditi-va ca e pentru comuna. La noi copiii alearga afara dezbracati, se imbolnavesc... De ce de fiecare data se cauta nod in papura si se pun bete in roate? Nu se poate chiar asa. Haideti sa facem macar pro-iectul, ca de nimeni nu te poti apropia pentru finantare daca nu este proiectare...”
Presedintele sedintei Bogdan Vladimir a pus chestiunea la vot si cu 7 voturi “pro”, 2 “abtineri” si un vot “impotriva” achitarea serviciilor comandate de proiectare a fost acceptata. Consilierul Alexei Buzu si-a conditionat votul cu intocmirea unei liste de investitii prioritare care sa fie dezbatuta public cu cetatenii, iar consilierul Nicolae Efros i-a amintit ca a fost votat Planul Strategic de Dezvoltare al localitatii in care sunt incluse aceste prioritati.
Proiectul reconstructiei salii de sport a comunei presupune instalarea centralei termice, amenajarea de vestiare, sali de forta, de fotbal, de gimnastica, coregrafie si in baza lui deja se va elabora devizul de cheltuieli.
Apropo, in asteptarea reparatiei salii de sport a comunei sunt si discipolii Scolii Sportive din Drasliceni, care activeaza din 1994 si unde, dupa cum ne-a informat directorul Svetlana Guzun isi dezvolta abilitatile fizice si sportive 210 copii, care practica fotbalul, atletica usoara, gimnastica, regby, voleiul.
In imagini: aspecte de la sedinta consiliului comunei Drasliceni
E. Chiriac, 16 aprilie 2010
Mantuitorului - cantare, sufletului - alinare
Ajuns la a zecea editie, festivalul cantecului pascal “Hristos a Inviat” organizat la Cruglic a adunat lume din toate parohiile raionului Criuleni. Festivitatea a fost anticipata de un vernisaj al lucrarilor de artizanat, a oualor incondeiate si desenelor cu tematica pascala. Aurica Guzun de la Drasliceni a prezentat o expozitie cu vanzare a ramelor si operelor de ancadrament executate din fibre si materiale naturale. Elevii de la Liceul Teoretic si de la Scoala de Arte din Cruglic au expus desene si pomi pascali, iar Maria Ciobanu de la Clubul Mesterilor Populari din Balti a venit cu articole de vestimentatie artizanala, in special atrageau atentia iele.
Intrucat a fost o editie jubiliara, in scena au urcat atat coruri bisericesti, cat si colective etnofolclorice.
Primii au lansat cantare Domnului cruglicenii, apoi au urmat “Cununa Dorului” de la Magdacesti, corurile bisericesti de la Raculesti, Boscana,Jev-reni,Onitcani, corul protopopiatului, colectivele “Ingerasii” de la Izbiste, “Florile dalbe” de la Isnovat, “Dorul Mariei” de la Dubasarii Vechi, “Codreneii” de la Stetcani, “Nistrenii” de la Slobozia Dusca, “Margaritare”de la Corjova, “Razesii” de la Mascauti, “Mostenitorii” de la Cosernita. Cantece mai noi, mai cunoscute au luminat si incalzit sala pe parcursul a patru ore. Alexandru Cazacu, venit de la Cosernita spunea incantat de ceea ce vedea si auzea in scena:” Daca am avea mai multe festivitati de acest fel poate ar fi si lumea mai buna, ca au devenit oamenii prea materialisti, se gandesc mai mult la bani, do-lari, bogatie si-si pierd sufletul..”. Preotul Ion Turura de la biserica din Onitcani referindu-se la importanta festivalului zicea: “E sarbatoare mare si la temelia reusitei acestui festival este importanta Sarbatorii Invierii”.
La fel si Iulia Dontu de la Isnovat accentua: “Am fost la toate editiile si pot spune ca festivalul din an in an devine mai interesant, cu un program mai reusit pentru ca e un festival de suflet”. Valentina Pusca de la Cruglic, insa recunostea: “Nu am crezut ca vom ajunge si la a zecea editie, desi ideea a fost foarte buna. A pus preotul Nicolae mult suflet, a gasit si sustinatori, s-a muncit mult, foarte mult, dar nu-i inteleg uneori pe oameni. Daca nu faci activitati culturale sunt nemultumiti, daca le faci - nu vin...” .
Totul ce se face pe lumea asta este pentru oameni si cu oameni, dar desi conteaza si numarul spectatorilor, uneori calitatea lor e mai de valoare. La cea de a zecea editie a festivalului “Hristos a Inviat” nu a fost lume intamplatoare, venita doar pentru a se amuza sau a-si omori timpul. A fost o reuniune de suflet, care a scos in vileag si o reusita. Cu greu, dar in raionul Criuleni au aparut si coruri bisericesti de calitate, care pot canta pe doua - trei voci si impresiona, cum a facut la prima editie a festivalului corul din Drasliceni. Si nu e vorba doar de corul protopopiatului, dar si de cele de la Jevreni, de la Boscana, de la Corjova, Izbiste, Cruglic...
In imagini: colectivele corale participante la festival.
E. Motricala, 16 aprilie 2010