Director: Gheorghe Motricala,
Redactor-sef: Elena Chiriac,
Reporter: Svetlana Cernov,
operator - Mariana Roman,
Contabil: Alexandra Godoroja
Se difuzeaza in raioanele: Criuleni, Dubasari
Publicatia cu cel mai mare tiraj in regiune;
Ofera cititorilor informatie veridica si operativa despre tot ce se intimpla atit in teritoriu, cit si in republica, in lume;
Promoveaza reformele sociale si economice, inclusiv cele din agricultura;
Programe TV pentru toata saptamina.
Horoscopul;
Publicitate;
Suplimentul "Fermierul" cu stiri utile pentru gospodari.
Informatiile reprezinta intregul areal de distributie;
O tinuta grafica moderna si de calitate.
Saptaminal, apare vineri.
Conditiile convenabile de plasare a publicitatii
Contacte Est Curier
str. 31 August 101/8
or. Criuleni
Phone :(+373248)20 183
E-mail: estcurier@api.md
Sarbatoarea vietii
In ziua de 9 mai la Hrusova dis-de- dimineata in aer plutea un fior neasemuit de pace, libertate, viata. Cu pasii grabiti spre Memorial se indreptau satenii pentru a cinsti memoria ostasilor cazuti pe campul de lupta, dar si a-i omagia pe cei doi veterani ai celui de al doilea razboi mondial, care au mai ramas in viata – Mihail Coliban si Ion Grajdian.
Pentru ei aceasta sarbatoare de fapt inseamna viata, destin, lupta, amintiri, amar, fericire, Victorie. Hrusovenii, cioplenenii, chetrosenii stiu ca orice om este dator sa cinsteasca memoria celor cazuti si prezenta celor vii, caci nu exista persoana care nu ar avea in arborele genealogic pe cineva care ar fi luptat in numele libertatii, pacii.
Si in acest an la Memorial s-au depanat amintiri, elevii si copiii de la gradinita au recitat poezii, au povestit despre veteranii razboiului impotriva fascismului. Oficialitatile locale, reprezentantiii Uniunii veteranilor, ostasilor care au luptat in Afganistan, consilieri locali au adresat mesaje de salut si recunostinta. Florile au inundat bratele veteranilor.
Cuvantul „Pace” nu se invecheste. Indiferent de statutul social, in fata pacii toti suntem egali. Sa pazim limpezimea din ochii copiilor, sa stergem lacrima de pe obrazul batranilor, sa ne iubim aproapele e datoria noastra. Sa celebram in fiecare zi pacea, ca ea sa devina stapana pe intreaga Terra.
Veronica Repede, profesoara de limba si literatura romana, Hrusova, 14 mai 2010
La Stetcani a fost dezvelit monumentul in cinstea ostasilor
De 9 mai locuitorii satului Stetcani si-au comemorat ostasii cazuti in cel de-al doilea razboi mondial in preajma monumentului, pentru care au adunat mijloace mana de la mana. Ziua Victoriei pentru sateni a devenit parca mai importanta, daca au realizat aceasta lucrare. Mitingul a scos din case de la mic la mare, ba chiar si pe stetcanenii stabiliti in Chisinau i-au invitat. Evident nu au lipsit nici ultimii doi martori oculari ai celui de al doilea razboi mondial din localitate - Eugraf Bustiuc si Eremia Vitelari.
Georgeta Parfeni, director adjunct pe educatie in gimnaziul Stetcani, referindu-se la istoria monumentului, ne-a relatat ca ideea a venit de la un grup de elevi din clasa a VI-a a gimnaziului din localitate, in urma unei lectii de educatie civica, la care s-a discutat despre acte de eroism si patriotism. Elevilor li s-a propus sa discute in grupuri, ce acte de eroism ar fi demne de generatia in crestere. Pe langa doleantele de a crea acasa locuri de munca pentru parintii lor plecati peste hotare, un grup spunea ca ar initia constructia unui monument in memoria consatenilor lor, cazuti in confruntarea cu nazistii. A doua zi initiativa copiilor, sustinuta de profesori, a fost adusa la cunostinta intregii scoli, la careu, iar consiliul elevilor a stabilit taxa, cu care fiecare elev poate contribui la edificarea monumentului – 20 de lei. Astfel, fiecare din cei 120 de elevi poate fi mandru de contributia personala adusa memoriei celor 20 de stetcaneni cazuti in luptele celui de-al doilea razboi mondial. Eremia Vitelari, unicul veteran ramas in viata in satul Stetcani,care a fost inrolat in armata sovietica spunea, ca nici sa moara nu va putea linistit, pana nu vede monumentul inchinat camarazilor sai, a donat o mie de lei... Elevii au reusit sa sensibilizeze tot satul, au cautat cine sunt nepotii si stranepotii veteranilor descendenti din Stetcani si le-au propus sa participe financiar la cauza comuna. „Impreuna cu elevii am lucrat ghidati de zicala „Chiar si melcul lasa urma pe pamant, de ce noi nu am lasa”, isi aminteste Georgeta Parfeni.
Elena Frumosu, sefa Directiei Cultura Criuleni, prezenta la Stetcani la 9 Mai, a remarcat valoarea sentimentala, pe care o are acest monument pentru sateni, or ei au muncit cu multa daruire pentru a-l dezveli la 9 mai, iar la partea festiva, care a durat mai mult de o ora, au vorbit toti doritorii, si doar din suflet. Monumentul a fost sfintit de catre parintele Alexandru, iar rudele celor 20 de ostasi, numele carora multi ani la rand au fost incrustate pe placa comemorativa, la care satul se aduna la mitingul de 9 Mai, au organizat o masa de pomenire pentru stramosii, care nu au reusit sa mai ajunga la aniversarile Victoriei.
Iurie Buga, primarul comunei Miclesti, ne-a informat, ca turnarea si instalarea monumentului a costat in total 56 mii de lei, 12 mii dintre care i-a alocat consiliul local, peste 4 mii – comunitatea.
S. Ciubuc, 14 mai 2010
La prepelite canta mai tare femela
Medicii chinezi spun ca pentru ameliorarea sanatatii sunt trei remedii: veninul de sarpe, “radacina vietii” si oul de prepelita.
Si in economia Republicii Moldova prepelitele isi fac loc. Apreciate pentru carnea dietetica si ouale folosite in scopuri curative aceste pasari exotice au din an in an o mai larga raspandire. Anume din acest considerent Agentia Nationala de Dezvoltare Rurala (ACSA) si Asociatia obsteasca “Criul-fermier” au organizat la Magdacesti seminarul “Organizarea afaceriii in cresterea prepelitelor. Ameliorarea, selectia si reproducerea prepelitelor” . Doctorul conferentiar la Universitatea Agrara Igor Petcu a descris cu lux de amanunte etapele infiintarii unei crescatorii de prepelite si subtilitatile ingrijirii acestor pasari. In Moldova din cele cinci rase cunoscute de prepelite mai des intalnite sunt rasele “japoneza” si “Faraon”. Prima este pentru carne si oua, iar Faraon este crescuta mai mult pentru carne. La prepelite canta mai tare gainusa si ca factura fizica femelele sunt mai dezvoltate. Astfel gainusa cantareste 150 grame, iar barbatusul- 100 gr. Pentru a avea oua calitative la un mascul trebuie sa revina 3-4 femele. O prepelita incepe a se oua la varsta de 50-60 de zile ( gainile la 180-200 zile) si face intr-un an 300 de oua cu greutatea de 10-14 gr. Oua le de prepelita sunt mai bogate decat ouale de gaina in substante nutritive. Consumul lor contribuie la marirea continutului de hemoglobina, eritrocite in sange, tratarea ulcerului stomacal duodenal, gastritelor. Copiilor li se recomanda in stare cruda doar galbenusul, iar albusul poate fi consumat dupa prelucrare termica. Este cunoscut ca in Franta, Italia, Japonia, SUA 2-3 oua de prepelita fac parte din ratia alimentara zilnica a copiilor. Pentru tratarea astmului in Japonia folosesc ouale de prepelita in amestec cu suc de portocale. In Asia Mijlocie se considera ca prepelita aduce bogatie si bunastare in acea casa unde este tinuta in colivie. Igor Petcu a atras atentia celor prezenti asupra faptului ca desi este o pasare nepretentioasa, prepelita are specificul sau. Incaperea in care sunt intretinute trebuie sa aiba neaparat aer curat, dar fara curenti si lumina orbitoare. Temperatura in incapere sa fie de 18-20 grade, sa fie exclus accesul altor pasari, animale. Lectorul a recomandat cresterea prepelitelor in colivii- bloc. La constructia lor se foloseste plasa din sarma de doua feluri: cu ochiuri de 25x50 si 25x8. Pentru constructia unui bloc din patru custi cu dimensiunile de 100x40x25 avem nevoie de 3 m.p de plasa cu ochiul de 25x50 si 2 m.p de plasa cu ochiul de 25x8. Costul intregului bloc ar fi de 426 lei. La fiecare cusca mai e nevoie de un fund de tabla zincata sau stecloplastic pentru strangerea gainatului. Blocul se aranjeaza la o inaltime de 80-100 cm de la podea. Intr-o cusca de un metru patrat se pot intretine 100 de prepelite. Din ratia alimentara a pasarilor nu trebuie sa lipseasca faina de peste, precum si premixurile vitamino-minerale. De asemenea, in stare maruntita prepelitelor li se da lucerna verde sau trifoi. O pasare adulta consuma lunar un kilogram de furaj.
Ouale de prepelita pentru incubare se iau de la pasari de 2-8 luni, de marime standard. Se aseaza in incubator unul langa altul cu partea ascutita in jos in ordine de sah. Pe parcursul zilei ele trebuiesc rotite la 180 grade, de trei ori, iar temperatura nu trebuie sa fie mai mare de 39 grade pentru ca altfel omoara embrionii. Durata incubatiei oualor de prepelita este de 17 zile. De obicei puisorii ies din ou toti in aceeasi zi. Timp de 8 zile sunt tinuti in incaperi speciale.
Intrigati de cele povestite de lectorul universitar Igor Petcu participantii la seminar s-au deplasat sa vada cum cresc aceste pasari miraculoase in mini-ferma GT “Andrei Dragoman” din Magdacesti. Andrei Dragoman le-a povestit oaspetilor despe afacerea sa, le-a aratat cum si unde creste prepelitele, incubatorul modern, sala de preparare a furajelor. De altfel in toate aceste trei mini-sectii are cate o inventie proprie. E vorba de separatorul de caldura in compartimentul pentru pui, de dezghiocatorul de porumb ... Deschis spre conlucrare Andrei Dragoman a recunoscut ca odata cu deschiderea la Condrita a unei ferme de pasari, inclusiv prepelite afacerea nu este la fel de rentabila, pentru ca piata de desfacere a fost ocupata de marfa fostului conducator. Plus la aceasta a venit si criza economica, dar oricum pentru asigurarea necesitatilor unei familii cresterea prepelitelor este destul de avantajoasa.
In imagini. Secvente de la seminar
E. Chiriac, 14 mai 2010
Terri – ambasador al bunatatii
Cel de-al III-lea voluntar din „Corpul Pacii” al Statelor Unite ale Americii, Terri Phan, a venit la Balabanesti acum doi ani.
Activeaza in parteneriat cu biblioteca publica Balabanesti si colaboreaza cu L.T Malaiesti, gradinita „Izvoras” si „Prichindel”, gimnaziul si „Centru de sanatate”.
Pentru a-si realiza obiectivul „Imbunatatirea sanatatii copiilor, adolescentilor, ti-nerilor si a femeilor din comunitate” Terri se implica si teoretic si finaciar in viata comunitatii. Munceste mult pentru mentinerea si imbunatatirea sanatatii copiilor, deseori vine cu idei, ajutor concret. In incinta bibliotecii publice a organizat atelierul de creatie „Dibacia mainilor”. Ii mobilizeaza pe copii sa-si dezvolte creativitatea folosind arta origami. Atentie acorda si educatiei ecologice, aprecierii starii mediului ambiant in viziunea copilului (concurs de desene). Copiii frecventau cu interes sedintele atelierului de creatie si cu mare dragoste pentru domnisoara Terri, care este o fiinta blanda, descurcareata, sociabila,creativa si foarte amabila. Tot in localul bibliotecii publice au loc si sedintele „Clubului pentru femei” unde se aduna femei de diferite varste, interese, dar cu aceleasi tendinte de a-si imbogati cunostintele si capacitatile pentru un mod de viata sanatos.
Discutiile cu subiectele: „Mentinerea si imbunatatirea sanatatii copiilor din localitate”, „Remedii pentru un mod de viata sanatos”, „Sanatatea e o comoara” au fost foarte aprinse.
La intrunirile cu tineretul se dialoga despre dauna alcoolului, fumatului si a drogurilor, aducandu-se dovezi concrete. S-a atras atentia asupra rolului parcului din centrul comunitatii , amenajarii lui si la sadirea arborilor. Terrri cu o deosebita placere s-a integrat in viata satului avand interes si dragoste pentru traditiile si obiceiurile locale. La sarbatorile traditionale, imbraca haine nationale si se incadra in activitate. A invatat sa pregateasca bucate nationale, sarmale, placinte.
Cunoscand-o pe Terri, am descoperit-o frumoasa, simpla, ca pe o veche prietena a mea in gandire. Pentru a le transmite si balabanestenilor dragostea pentru limba engleza pe care o vorbeste voluntara a donat bibliotecii 20 exemplare de carte in l. engleza, o colectie binevenita, care va servi ca suport practic pentru cunoasterea mai buna a limbii engleze pentru utilizatorii nostri.
Recent intrand in loca-lul gradinitei „Izvoras”, bine incalzit si frumos amenajat, m-a cuprins bucuria pentru ca sunt partenera voluntarei de la „Corpul Pacii” SUA, vazand fetele fericite ale copiiilor ce beneficiaza de mobilier nou. Si aici Terri s-a implicat, a gasit un sponsor in persoana dnei Elder Hinson si si-a rea-lizat intentia. Ii place sa lase dupa ea urme, sa ramana in istorie ca un voluntar plin de energie pozitiva si dornic pentru a vedea ziua de maine mai buna ca cea de azi.
Am trait acesti doi ani alaturi de Terri Phan clipe frumoase si placute, care ne vor ramane pentru multa vreme in sufletele si inimile noastre.
In imagini. Terri discuta cu adolescentele despre sanatate, ce bine se simt picii la gradinita la mesele daruite de Terri si prietenii ei.
Lidia Zatic, sefa BP Balabanesti, 14 mai 2010
Inca o raza de speranta
La 6 mai in satul Oxentea a fost deschis Centrul de zi pentru copii.este o realizare a comunitatii, datorita AO “Armonie” si primariei locale. Lilia Galin, presedintele asociatiei obstesti “Armonie” ne-a comunicat ca de aceasta institutie se vor bucura copiii din sat, dar si parintii lor, pentru ca sunt preconizate un sir de activitati menite sa-i ajute sa depaseasca problemele de socia-lizare si integrare comunitara.
De altfel scopul acestui centru este de a promova si acorda sanse egale la servicii calitative pentru copiii aflati in dificultate. Primarul valeriu Rusu e bucuros ca 35 de copii din sat vor avea conditii pentru integrarea comunitara, iar datorita acestui Centru autoritatile locale vor putea contacta mai multi finantatori pentru a le asigura si hrana copiilor respectivi, dar si a celor din familiile aflate in dificultate financiara.
La festivitatea de inaugurare a centrului de zi pentru copii de la Oxentea au venit oaspeti din localitatile unde functioneaza asemenea centre, dar au fost prezente si oficialitati de rang raional si republican, inclisiv ministra Valentina Buliga.
Info “E.C.”, 14 mai 2010
In memoriam
La 13 mai ar fi implinit 61 de ani, ar fi sarbatorit impreuna cu nepotelele, oamenii care o iubeau si o apreciau pentru ceea ce era nu pentru functia pe care a detinut-o. Ceasul vietii pamantesti, insa, s-a oprit pentru profesoara, ex-directoarea Scolii primare din Criuleni Ludmila Cunetchi, la 8 mai 2010. Nici clopotelul scolii careia i-a dedicat toata viata activa, nici florile de primavara pe care le adora si nici vocile zglobii ale copiilor din oras pe care-i iubea atat de mult n-o mai pot intoarce din drumu-i spre stele. A lasat in urma un sot indurerat, un fiu si nepotelele indoliate, un colectiv pentru care era si sef, dar si mama. Va ramane, cu noi, insa, amintirea ei de sotie, mama, bunica grijulie, gospodina buna, vecina receptiva, zambetu-i binevoitor.
Impartasim durerea familiei indoliate, le exprimam condoleantele noastre si ne rugam pentru odihna-i vesnica si pomenirea ei din neam in neam.
Cu adanca tristete, colectivul redactiei „Est-Curier”
A plecat in eternitate
Trista ramane ziua de 8 mai 2010, cand moartea nemiloasa a rapit-o de langa noi pe scumpa noastra directoare, invatatoare, colega, prietena – doamna Mila Cunetchi.
Vestea dureroasa fusese adusa pe aripile unui inger sumbru. S-a oprit deodata vantul sa rasfoiasca crestele copacilor, nu se auzeau in scoala vocile de odinioara ale copiilor, chiar si clopotelul si-a pierdut glasul. Atat. Atat i-a fost harazit de Dumnezeu sa traiasca. E mult sau e putin?
Nascuta in 1949, si-a inceput activitatea pedagogica in anul 1969, iar cea manageriala in anul 1979 in calitate de director adjunct, la scoala medie nr.1 din Criuleni. A absolvit Universitatea Pedagogica din Tiraspol in anul 1984. In Scoala Primara Criuleni a activat in calitate de director din anul infiintarii ei, 1999. Si acum, cand a venit timpul sa se odihneasca de grijile scolii, sa-si mai vada de sanatate, destinul a procedat urat de tot, i-a pregatit necazuri, patimi si chin. Nu a avut norocul sa-si vada nepotelele, la care a ravnit atat de mult, mirese si mame. Nu i-a suras norocul de a-si alina stranepotii.
Dar in schimb a crescut, a invatat, a educat sute de copii, zeci de profesori. Cu daruire si-a impartasit din bogata-i experienta atat invatatorilor experimentati cat si celor tineri, carora le-a format stilul de lucru, stil care il cerea perfectionat prin activitatea si capacitatea fiecarui incepator. A fost apreciata pentru meritele dumneaei profesionale, omenie, inalte calitati morale prin decorarea cu medalia „Meritul Civic” in anul 1996.
Era si va ramane Ludmila Procopovna noastra, doamna invatatoare, distinsa doamna. Cu inimi zdrobite de durere si cu ochii inlacrimati, ne despartim de ea. Cuvintele nu pot exprima durerea si tristetea asternuta in sufletele noastre in aceste momente de trecere la cele vesnice.
O inima a incetat sa mai bata lasand in urma doar lacrimi si amintiri. Suntem alaturi de familia Cunetchi si le transmitem sincere condoleante acum cand se despart de mama, sotia si bunica lor.
Dumnezeu s-o salasluiasca in Imparatia Cerurilor, pregatindu-i locul cel mai minunat.
Dumnezeu s-o ierte.
Galina Chirev, in numele elevilor, parintilor, colegilor, prietenilor.
Mentalitatea - o bariera in accesarea subventiilor
Catre 4 mai toate restantele la plata subsidiilor prevazute pentru 2009, conform afirmatiilor lui Ion Grecu, vicepresedintele raionului Criuleni au fost achitate. Cu toate aceastea, in anul curent deocamdata doar o singura persoana din raionul Criuleni a inaintat oferta pentru a beneficia de subventii. Proiectul inaintat presupune infiintarea unei plantatii de prun pe o suprafata de 0,70 ha. Prezentarea planurilor de afaceri, documentelor de confirmare a proprietatii asupra pamantului, patrimoniului si activitatii conforme cu prevederile legislative mai ales la capitolul Codul Muncii sunt unele din impedimentele pe care trebuie sa le depaseasca solicitantii de subventii, deprinsi cu impartirea anterioara a ajutoarelor pentru agricultori. Lidia Lesic, specialist principal in planificare si prognozare la directia agricola Dubasari explica la randul sau acesta pasivitate a antreprenorilor agrari fata de accesarea fondului de subventionare prin faptul ca acestea “nu sunt pregatiti moral sa perfecteze setul de documente solicitat”. Conform afirmatiilor specialistului mai multe dificultati au tinerii care vor sa primeasca subventii la accesarea creditelor bancare, dar care nu dispun de patrimoniu pentru gajare. O alta categorie de solicitanti au ce pune in gaj, dar au diverse datorii, inclusiv la salarizare si iarasi nu sunt elegibili. Printre antreprenorii care vor sa prezinte un plan de afaceri se evidentiaza persoanele interesate de constructia frigiderelor, serelor. Un paradox acum, este faptul ca, persoanele care au procurat in 2009 masini agricole se adreseaza pentru primirea subventiilor in 2010, iar in baza facturilor din 2009 acestea nu se elibereaza. De altfel si taraganarea intrarii in functiune a Agentiei de interventii si plati in agricultura si-a lasat amprenta asupra actualei stari de lucruri. Lidia Lesic, considera ca toate aceste impedimente sunt de moment si agricultorii se vor deprinde sa activeze in baza unor planuri de afaceri concrete, sa gestioneze sursele primite si sa aiba eficienta in activitate. De altfel, acei care au invatat deja sa lucreze cu documentele pe langa accesarea fondului de subventionare a agriculturii mai cauta si alte surse de finantare pentru proiectele pe care vor sa le deruleze.
La nivel de tara peste 500 de gospodari de la sate au depus deja cereri de ac-cesare a subventiilor pentru agricultura, in valoare de peste 300 mln. lei, de cei peste 100 de mici intreprinzatori care au depus deja cereri de finantare, in valoare de 180 de mln. lei, in cadrul progra-mului japonez de finantare.
E. Motricala, 14 mai 2010
