Articole din 12.08.2011.

• A promis raspunsuri

  

  Intalnirea de o ora a prim-vicepresedintelui Parlamentului RM Vladimir Plahotniuc cu reprezentantii comunitatii locale la Criuleni a pus pe tapet mai multe probleme ce tin de necunoasterea sau lacunele cadrului legislativ.

  Din start prim-vicepresedintele Parlamentului RM Vladimir Plahotniuc a spus ca este interesat de comunicarea cu cetatenii pentru a face mai eficienta munca de deputat si a completa agenda legislativului care-si va relua activitatea in toamna cu activitati ce tin de doleantele alegatorilor. Oficialul a recunoscut ca in RM "managementul si guvernarea au mari rezerve la capitolul eficienta", dar ca "este exponentul pozitiei ca noi putem face mai multe". Referindu-se la impactul persoanelor care au plecat peste hotare asupra destinului tarii Vladimir Plahotniuc zicea: "Ei sunt un capital pentru Moldova, nu numai din considerentul ca trimit bani acasa, ci pentru ca ei au invatat sa munceasca si daca nu revin la bastina tara pierde. De aceea trebuie sa cream conditii ca lumea sa vina acasa si sa nu plece ..."

  Intrebarile venite din partea publicului au fost in mare parte pledoarii pentru sustinerea satenilor si antreprenoriatului agrar. Consilierul Alexandru Balan zicea: "Inteleg ca-i criza in Moldova, Europa, in lume dar sunt momente care nu necesita bani, dar nu se solutioneaza problemele. De exemplu, cele ce tin de amanajarea teritoriului. Taxa o achita doar acei care au o afacere legala. De ce nu ar plati-o toti cetatenii, caci toti se folosesc de drum, infrastructura? De ce prestatorii de servicii fac o diferentiere dintre beneficiari si cetatenilor le instaleaza, verifica, schimba contoarele din contul lor, iar agentii economici trebuie sa plateasca pentru aceasta? Termenul pentru achitarea Impozitului funciar sa fie stabilit pentru luna octombrie, cand preturile se stabilizeaza pe piata si producatorii au marfa in hambare..."

  Ion Grecu de la Cruglic s-a referit la necesitatea reformarii teritorial-administrative a tarii si gestionarea finantelor publice, la aspecte ce tin de subventionarea agriculturii si piata de desfacere a productiei agricole, atentionand ca avem nevoie de Legea agriculturii".

  A fost lansata propunerea de revenire la alegerile pe circumscriptii, la care oaspetele a spus ca personal nu este impotriva, doar ca pentru aceasta "este nevoie de vointa politica a tuturor partidelor". Intrebat daca vor fi alegeri anticipate V. Plahotniuc zicea: "Cred ca vom reusi sa evitam alegerile anticipate. Toata lumea isi exercita mandatul, iar ulterior electoratul isi va spune cuvantul". La intrebarile care necesitau o documentare suplimentara oficialul a promis ca va raspunde ulterior.

  Intrevederea cu prim-vicepresedintele Parlamentului RM Vladimir Plahotniuc a fost un prilej de schimb de opinii pentru cei prezenti, astfel ca oficialului nu-i ramanea in unele cazuri decat sa urmareasca discutiile si sa observe ca munca parlamentarilor, adica legile, este insuficient cunoscuta in teritoriu.

  
  E. Chiriac, 12 august 2011

• Sambata la Cocieri a fost anuntat cod rosu pentru emotii

  

  In centrul satului s-a adunat lume de pe lume, caci, in sfarsit, localnicii au reusit sa inaugureze Monumentul Eroilor, eveniment preconizat pentru 2 martie, dar amanat din cauza conditiilor climaterice si politice. La ceremonie au fost prezenti ex-presedintele Republicii Moldova Mircea Snegur,dl Marian Lupu, presedinte al Parlamentului Republicii Moldova, presedinte interimar al R. Moldova, Vitalie Marinuta, Ministrul Apararii, Alexei Roibu, Ministrul de Interne, Grigore Policinschi, presedintele raionului Dubasari, generali, participanti la luptele din 1992, rudele celor cazuti pe platoul Cocieri.

  Solemnitatea a fost deschisa si moderata de actrita Ninela Caranfil. Scenariul, elaborat de Ion Isacov, a fost de o emotivitate duruta. Fiecare moment era memorabil si semnificativ. Pe terenul din jurul monumentului au fost plantati copacei. A rasunat poezia lui Grigore Vieru "Camesile" ["A fost razboi. / Ecoul lui / Si acum mai este viu. / Camesi vechi, mai noi - /Amara amintire de la fiu..."] si tineri au legat camasile de copacei. Apoi au intrat rudele sau apropiatii celor ce au murit in razboi, nascuti in alte localitati, decat Cocieri. Acestia au adus tarana din locurile de bastina a celor cazuti la datorie si au turnat pamantul langa puieti.

  Ion Mitcul, primarul comunei Cocieri, generalul Nicolae Petrica, comandantul Platoului Cocieri in razboiul din 1992, primul presedinte al R. Moldova dl Mircea Snegur, reprezentanti ai combatantilor, descendenti ai celor ce si-au jertfit viata pentru integritatea R. Moldova si-au amintit de camarazii de arme, de starea de spirit a combatantilor, dar si a oamenilor deveniti involuntar participanti la conflictul armat. Presedintele Parlamentului dl Marian Lupu i-a asigurat pe cei prezenti ca tara nu va uita jertfa adusa pe altarul Independentei. Ulterior M. Lupu si M. Snegur au preluat faclia aprinsa la Focul Sacru de la memorialul ridicat in memoria militarilor cazuti in cel de-al Doilea Razboi Mondial din Chisinau. Primul a depus flori la monument ex-presedintele Mircea Snegur, urmat de intreaga suita de oficialitati. Un sobor de preoti a sfintit lucrarea si a pomenit persoanele cazute in timpul conflictului. Monumentul sfintit in memoria ostasilor, creatie a arhitectilor V. Vieru si D. Lapteanu, reprezinta trei elemente incrustate in forma de cruce, simbolizand Suveranitatea, Statalitatea, Independenta Republicii Moldova. Pe lespedea de granit, la intrare, este gravat: "MEMORIALUL Eroilor cazuti si celor care au luptat pentru independenta si integritatea teritoriala a R. Moldova pe platoul Cocieri in conflictul armat din primavara-vara anului 1992". In interior, pe o alta placa de granit, au fost incrustate numele celor 64 cetateni care au cazut la datorie, aparand independenta R. Moldova. Potrivit unor estimari, in conflictul din 1992 au murit aproape 300 de combatanti, 400 de civili din dreapta Nistrului si peste 800 de persoane originare din regiunea transnistreana, desi oficial numarul victimelor nu s-a anuntat pe parcursul ultimilor 19 ani.

  
  M. Dorus, 12 august 2011

• De o varsta cu Independenta tarii

  Sarbatorile nationale vin sa ne aminteasca ca au trecut douazeci de ani de cand Republica Moldova are statut de stat independent si suveran, cu limba de stat si politicieni ambitiosi. Se spune ca 20 de ani pentru o tara echivaleaza cu perioada de pruncie a unui om. Ce a reusit o persoana in 20 de ani si cum vede destinul tarii in care s-a nascut am fost curiosi sa aflam contactand-o pe Valeria Stratan din Mascauti, care a vazut lumina zilei la 31 august, cand tara sarbatorea "Limba Noastra".

  Nascuta la 31 august 1991, una din zilele de importanta majora pentru statalitatea Republicii Moldova, Valeria Stratan este acum studenta la Colegiul National de Medicina si Farmacie din Chisinau. La cei 20 de ani ce urmeaza sa-i implineasca spune ca este foarte fericita de ceea ce a obtinut pana la moment, indeosebi pentru faptul ca isi face studiile la colegiu.

  Coincidenta zilei de nastere cu sarbatoarea nationala i-a marcat intr-un fel destinul.

  - De mic copil si cat timp am fost in liceu, ziua mea se asocia cu inceputul unui nou an scolar - spune Valeria. - Primeam felicitari de la toti colegii de clasa si intreg colectivul pedagogic, care reuseau sa vada in persona mea un simbol al libertatii si demnitatii. Sarbatoarea era implinita, fiindca eram alaturi de prieteni si de persoane importante ce m-au ajutat sa-mi creez si dezvolt personalitatea.

  Valeria spune ca isi iubeste tara in care s-a nascut, traieste si crede in viitorul ei. Indeamna pe toti cetatenii Republicii Moldova sa iubeasca si sa pretuiasca acest "colt de rai": "Avem o tara si o limba frumoasa, oameni harnici si primitori...meritam sa fim cu totii fericiti!"

  - Cum vezi viata din R.Moldova peste 20 de ani?

  - Imi doresc sa am o familie fericita, copiii si sotul alaturi. Oamenii sa primeasca un salariu decent, conditiile de trai sa fie mai bune. Sa se inteleaga frate cu frate si oamenii din jur sa fie mai respectuosi unii cu altii.

  Valeria considera ca totul incepe din familie. Celula de baza a societatii, familia - este partea componenta ce alcatuieste si mentine societatea. Bunastarea in viata familiala, reprezinta bunastarea intregii societati.

  Referindu-se la rolul semenilor sai in viata tarii, Valeria Statan indeamna tinerii sa-si aleaga o profesie pe care o doresc cu adevarat, cea in care vor lucra cu daruire de sine si vor veni la servici ca la o sarbatoare: "Cu toate ca sunt salariile mici pentru tinerii specialisti, sustin ca prin cunostinte, perseverenta se pot obtine rezultate si, respectiv, mijloace", sustine tanara.

  Recent casatorita, Valeria marturiseste ca familia este cel mai frumos cadou de care se bucura la cea de a 20-a aniversare.

  Prin fericirea unui om, unui cuplu, unei familii, prin perpetuarea neamului, de fapt, se intrevede si viitorul tarii.

  
  Dorin Magurean, 12 august 2011

• Antreprenorii criuleneni - orientati la trei din 11 prioritati pasibile subventionarii

  In anul curent fondul de sustinere a agriculturii include 11 prioritati. Subventiile pot fi accesate de orice antreprenor agricol care activeaza in baza unui statut juridic. Irina Grecu, reprezentant al Agentiei de Interventie si Plati in Agricultura (AIPA) in raionul Criuleni, solicitata de "Est-Curier", a declarat urmatoarele:

  - Pentru 2011 sunt prevazute subventii in scopul stumularii creditarii producatorilor agricoli de catre bancile comerciale, organizatiile de microfinantare si asociatiile de economii si imprumut; II - asigurarii riscurilor de productie in agricultura; III-Investitiilor pentru infiintarea plantatiilor multianuale; IV- investitiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat (sere de iarna, solarii, tuneluri); V - procurarea tehnicii si utilajului agricol, echipamentului ce formeaza sisteme de irigare, sisteme anti-inghet si instalatii antigrindina;VI- promovarea si dezvoltarea agriculturii ecologice; VII- investitiilor in utilizarea si renovarea tehnologica a fermelor zootehnice; VIII - Stimularea procurarii animalelor de prasila si mentinerii fondului lor genetic, IX- dezvoltarea infrastructurii postrecoltare si procesare; X- compensarea cheltuielilor energetice la irigare si desecare; XI- subventionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar (pesticide) si de fertilizanti (ingrasaminte minerale). Pentru ultima prioritate cererile de sprijin vor fi receptionate de la 1 octombrie 2011.

  - Care sunt cele mai solicitate directii de catre agricultorii criuleneni pentru accesarea subventiilor?

  - Pana la 1 august avem inregistrate 18 solicitari. Sapte antreprenori vor sa obtina subventii pentru infiintarea plantatiilor multianuale, in acest scop sunt aprobati deja 1.432295 lei. 10 agenti economici au investit in procurarea tehnicii si utilajului agricol si solicita o rambursare de la stat de 1.350.269 lei. O singura cerere se refera la masura IX - dezvoltarea infrastructurii postrecoltare si procesare. Antreprenorul intentioneaza sa primeasca 352.400 lei.

  - E dificila completarea pachetului de documente sau prin ce se explica faptul ca doar subventiile prevazute de trei din 11 masuri sunt solicitate?

  - Sunt cerinte specifice la fiecare masura. Se solicita documente de confirmare a investitiilor facute, in perioada decembrie 2010- 30 noiembrie 2011. Antreprenorul trebuie sa aiba certificat, cont in banca, proiect pentru plantatiile multianuale. Este un set de documente, dar perfectarea lor nu presupune mare dificultate, mai ales ca noi oferim si consultanta de rigoare in caz ca beneficiarul nu cunoaste toate subtilitatile. Problema e ca multi nu au deprinderea sa lucreze cu documentele, pe de o parte, iar pe de alta parte, nu dispun de sursele primare pentru investitii, ca sa mizeze ulterior pe ajutor din partea statului.

  
  E. Motricala, 12 august 2011

• Neglijenta fatala

  Pe data de 30.06.2011, in jurul orei 06.25, in localitatea Ustia, rnul Dubasari, a avut loc un caz de electrocutare. Cetateanul Ion Stratulat, anul nasterii 1958, a decedat.

  Circumstantele accidentului

  Din spusele vecinei defunctului, s-a stabilit ca in dimineata respectiva, ea l-a vazut pe acesta pregatindu-se sa plece la pescuit. Apoi a observat ca vecinul a cazut jos. Vazandu-l ca nu se ridica si-a anuntat sotul, care, sosind la fata locului, a observat, ca accidentatul tine in mana o bucata de conductor, care s-a dovedit a fi a LEA-0,4 kV din deschizatura dintre pilonii 23 si 23/1, amenajata prin gradina lui. Dandu-si seama, ca conductorul poate fi sub tensiune, s-a intors acasa, a luat o lopata cu maner uscat si a dat conductorul la o parte, iar pe sotie a trimis-o sa-l instiinteze pe un angajat la RED "Union Fenosa" care locuia in apropiere. Dumnealui a telefonat maistrului de distrubutie si exploatare a acestui sector al RED "Union Fenosa", care a luat masuri operative de deconectare a LEA-0,4 kV si a anuntat "Salvarea" si politistul de sector. Medicii de la urgenta au constatat decesul barbatului.

  Cauzele producerii accidentului

  1. Instalarea in PT-538 a aparatului de protectie contra scurtcircuitelor in reteaua de 0,4 kV (tip VA 88-32, In-100A) dimensionat incorect (contrar p.3.1.8 si 1.7.79 a Normelor de amenajare a instalatiilor electrice);

  2. Amenajarea deschizaturii derivatei LEA 0,4 kV, dintre pil.23-23/1, prin gradinile localnicilor cu o lungime de circa 65 m, ceea ce contravine p.2.4.53 a Normelor de amenajare a instalatiilor electrice;

  3. Incalcarea de catre proprietarul retelelor electrice a cerintelor p. 5.7.1, 5.7.5, 5.7.18 a Regulamentului de exploatare tehnica a centralelor si retelelor electrice (RETCRE), cu privire la starea tehnica a retelelor electrice, modul de intretinere si deservire, precum si efectuarea masurilor necesare prevazute de Regulamentul in cauza. Pe cazul dat este intentat dosar penal.

  
  Ion Zacutico, inspector superior IET Chisinau, 12 august 2011

• Drumuri carpite in ajun de festival

  

  Organizarea si desfasurarea festivalului international "Mesterul Manole" la Criuleni e un bun prilej pentru primenirea orasului. Lucrarile de amenajare sunt in toi. La insistenta primariei, ministerul de resort a alocat 20 mii lei pentru plombarea strazilor centrale, desi la Criuleni toate strazile necesita reparatie capitala. Programul de amenajare prevede si iluminarea integrala a strazii 31 August, evacuarea deseurilor, amenajarea terenurilor. In acest sens primarul Vitalie Onisciuc a solicitat tuturor agentilor economici, mai ales celor care activeaza in nemijlocita apropiere de locul desfasurarii sarbatorii sa aduca in ordine localurile in care activeaza si terenurile adiacente, iar pentru a urgenta lucrarile intreprinderea "Apa-Canal" ii va asigura cu var si transport.

  
  Info "E.C.", 12 august 2011

• "Mester Faur, maini de aur" la Rascova

  

  Duminica, 7 august, curtea gradinitei din satul Rascova, raionul Criuleni, a fost inundata de oameni. Pe la amiaza, cand umbra copacilor a acoperit de-a binelea toate razoarele, a inceput festivitatea organizata in cinstea mesterilor populari din partea locului, cu denumirea "Mester Faur, maini de aur".

  Unul dintre pavilioanele din curte s-a transformat in Casa Mare, aranjata cu mult gust de catre Lidia Cebotari si Ecaterina Sadovnic. Masa le era plina de bucate traditionale - placinte, colaci, paine, pampuste. Maria Grama, o doamna cu varsta inaintata, si-a expus pe o masuta broderiile pe care era imortalizat si anul aparitiei lor - 1960. Pe langa faptul, ca anul acesta nu i-au rodit fasolele, matusa Maria a mai spus ca nu a transmis cunostintele sale in a broda "drumuri" si portrete nimanui, pentru ca urmasi nu are, iar "daca le zici (fetelor tinere) fug cat mai departe", dar nici canva si satin nu mai stie, unde este, si nici ata chinezeasca, care in 50 de ani nu si-a pierdut culoarea, doar panza a ingalbenit putin. Alte mesterite au scos din sunducuri si geamantane mileuri, covoare, portrete, picturi, iar mesterii barbati au venit cu articole specifice firii lor. Ecaterina Mikitenco a prezentat o expozitie de papusi, pe care le confectioneaza inspirata din traditiile multor popoare, despre care mai spune ca sunt si talismane, aparatoare ale caselor. Elena Bugneac, prinsa de eveniment in concediu la Rascova, de 10 ani lucreaza in Italia, acolo s-a stabilit cu toata familia, iar de cinci ani, in timpul liber dupa munca de la fabrica, a inceput a croseta si broda "centrino" - mileuri pentru infrumusetarea mijlocului meselor, aplicand cunostintele capatate in copilarie in satul de bastina. Aceleasi lucruri in limba greaca, zice Ana Morcov, se numesc "mandili", pentru ca femeia a venit in concediu din Grecia si a expus, pe langa crosetari, un covor cu uzorul "curpanul harbuzului", confectionat de ea in tinerete. Mileuri, fete de masa, prosoape traditionale au expus Ecaterina Sadovnic, Ludmila Bobeico, Natalia Camenscic. Olga si Aurelia Bugneac, mama si fiica, au venit sa le demonstreze consatenilor portrete pictate si tablouri in acuarela. Raisa Spatari este pasionata de mohairul multicolor, din care face adevarate peisaje tridimensionale. Adrian Branza va fi un lemnar vestit in sat, or, finetea sculpturii in lemn a conferit mesei expuse de el un farmec deosebit. Nu degeaba tanarul a fost si premiantul concursului regional al scolilor de meserii din centrul tarii in anul 2010. Barbatii satului, prezenti la eveniment, mai ca nu au vazut desfasurarea concertului ansamblului folcloric "Doina Codrilor", condus de catre Ecaterina Sadovnic si acompaniat de acordeonistul Vladimir Mandru, pentru ca au fost vrajiti de gratarul confectionat din metal cu figuri rasucite de catre Radu Cebotari. Piesa expusa de Radu s-a bucurat de mare succes printre vizitatori, iar mesterul a avut grija sa-si faca si publicitate, indicand pe ecuson alaturi de nume si un numar de telefon.

  Festivitatea a fost marcata si de un debut. Tinerii actori, membrii ONG-ului "Noua generatie. Prosperare", condusi de catre Ludmila Bobeico, au inscenat povestea populara rusa "Ridichea". Micii actori au muncit foarte mult pentru a prezenta povestea, or, dupa cum a marturisit conducatoarea lor, au venit la repetitii in timpul liber de treburile casnice, care cu coasa, care cu sapa dupa el, si le-a reusit un spectacol demn de scenele televizate. Desi povestea este arhicunoscuta, multimea s-a aflat in suspans pe toata durata scenelor, comentand: "Ia te uita, ce baba reusita!", "D-apoi si mosneagul...!". "Ia, priveste cum rasuceste ochii!" - spunea o matusica despre interpreta rolului pisicii. "Nu trageti tare, ca veti rupe stalpul!", comenta o alta femeie, pentru ca ridichea improvizata era legata de prispa gradinitei.

  Moderatoarea sarbatorii "Mester Faur, maini de aur" Tamara Sadovnic si-a exprimat speranta, ca primaria va rezolva problema casei de cultura din localitate, si atunci activitatile culturale vor lua o alta amploare. Oaspeti au venit si de la Criuleni, colaboratoarele Directiei Cultura si Turism Criuleni Aurelia Rotaru si Eleonora Arapu, care au inmanat tuturor mesterilor diplome de participare si i-au invitat la Festivalul "Mesterul Manole", cu tot cu lucrari.

  Primarul Dumitru Sarbu, sustinut de sponsori, le-a multumit consatenilor sai pentru participare si receptivitate si le-a inmanat diplome si premii banesti mesterilor Radu Cebotari, locul I (400 lei), Raisa Spatari, locul II (300 de lei), iar Lidia Cebotari si Ecaterina Sadovnic au impartit locul III si premiul de 200 de lei. Ceilalti participanti au intrat in posesia diplomelor de participare din partea Directiei Cultura, de rand cu formatia "Doina Codrului".

  Dupa evaluarea festivitatii organizatorii au decis ca sarbatoarea din 7 august 2011 va sta la baza unui festival rustic cu genericul "Mester Faur, maini de aur", care se va desfasura la Rascova in fiecare an, in prima duminica de august.

  
  Svetlana Cernov, 12 august 2011
  In imagini: aspecte de la sarbatoare

• Reforma in educatie - o necunoscuta

  Reforma preconizata pentru sfera invatamantului din Republica Moldova mai ramane o necunoscuta. Ministerul Educatiei nu a informat nici Parlamentul in detalii despre intentiile sale, dar mite persoanele care vor fi vizate direct de efectele reformei. Accent se pune pe managmentul institutiilor si minimalizarea cheltuielilor de intretinere a edificiilor scolare in conditiile cand banul va urma copilul.

  In raionul Criuleni, dupa cum ne-a asigurat Vladimir Soltanici, nu va fi inchisa nici o scoala, caci aici situatia difera radical de localitatile din raionul Rascani, bunaoara, unde exista scoli cu 37 copii. Oricum, prevederile reformei se vor reflecta asupra ciclului gimnazial, caci sunt sase localitati cu mai putin de 10 copii in clasa a V, dar acest lucru este temporar, caci in 2013 situatia se va schimba spre bine. Reforma prevede ca elevii din scolile mici sa fie transportati la scolile de circumscriptie, unde se presupune ca va fi o baza didactica mai buna. In acest scop Ministerul Educatiei a procurat 400 de autobuze, marca PAZ, cu un consum de 30-40 litri de carburanti la suta de km. Vor avea primariile surse sa intretina acest transport? In raionul Criuleni de transport ar putea beneficia doar elevii care trebuie sa se deplaseze de la Malaiesti spre Liceul din Malaiestii Noi. Evident ca pentru bugetul primariilor ar fi mai convenabila arendarea unui mijloc de transport in acest scop. Astfel s-ar absolvi de cheltuielile de intretinere a vehiculului.

  Vladimir Soltanici considera ca impactul social al transportarii gimnazistilor in alta localitate va fi mai grav decat beneficiul economic. Or, copiii vor pierde legatura cu comunitatea lor.

  Primarul de Cosernita Tudor Tipa are mari rezerve fata de reforma preconizata in invatamant, chiar daca in satul sau sunt doar 65 de copii cu varsta de la 0 la 7 ani:

  - Sunt impotriva deplasarii copiilor in alta localitate - declara primarul de Cosernita, - Abia am reusit sa deschidem gradinita, facem reparatii la scoala ... Vrem sa pastram copiii in sat. Cheltuielile bugetare ar fi mai mici, daca s-ar deplasa elevii la Boscana sau Vadul lui Voda, dar impactul asupra dezvoltarii localitatii va fi unul negativ. Eu voi face tot posibilul sa pastram ceea ce avem si sa iesim din greutati. O sa gasim surse, chiar daca oamenii nu sunt prea receptivi la achitarea impozitelor. Anul acesta vor merge in clasa I doar cinci copii, insa in anii viitori vor fi mai multi si atunci ce ne facem?

  La Rascova localnicii s-au mobilizat sa repare scoala si sa mentina copiii in localitate.

  - La noi situatia e mai specifica - spune secretarul primariei Rascova Dumitru Goncear. - Noi nu avem nici scoala mare, dar nici copii putini. 119 elevi sunt la gimnaziu. Dificultatea cea mare tine de reparatia cladirii. Daca o reparam am rezolva problema, dar nu ne-au dat fonduri in acest scop, pentru ca se mizeaza pe scolile de circumscriptie. La institutiile mai mari din vecinatate conditiile nu-s cu mult mai bune decat la noi. Din acest motiv satenii pledeaza si actioneaza pentru reparatia scolii si pentru pastrarea copiilor in sat, mai ales ca iarna, in conditii climaterice nefavorabile, drumurile noastre-s impracticabile si deplasarea copiilor ar fi problematica, dar si periculoasa.

  Vice-presedintele raionului Criuleni responsabil pentru probleme sociale Ion Tigovas, aminteste ca parintii sunt in drept sa aleaga locul de instruire pentru copiii lor, dar ca trebuie sa fie constienti de faptul ca conform noilor prevederi banul urmeaza copilul si institutiile de invatamant trebuie sa-si planifice bugetul reiesind din normativul de 6110 lei pentru elev. Ion Tigovas a promis ca va reveni cu alte amanunte legate de aspectele sociale ale reformei dupa o documentare mai detaliata.

  Reforma va viza nu doar elevii si parintii, ci si profesorii, care in unele cazuri ar putea ramane fara ore. Galina Cozic, presedintele organizatiei sindicale teritoriale Criuleni a lucratorilor din invatamant, ne-a asigurat, ca sindicatele isi vor indeplini misiunea si vor proteja fiecare profesor sau invatator apt de munca ramas fara ore. Potrivit liderului sindical, rezerve sunt in acest sens in interiorul institutiilor, or, cei care detin 1,3 - 1,6 functii vor fi nevoiti sa renunte la orele suplimentare in favoarea celor care ipotetic pot ramane fara de lucru.

  Catre anul 2050 Republica Moldova va pierde 1 milion din populatie, iar in 2130 numarul total al locuitorilor tarii va fi de 1,5 milioane de locuitori. Sunt date ale studiului "Problematici demografice ale cadrului national".

  Autorul cercetarii, Valeriu Sainsus, a declarat la o intrevedere a Clubului "Prosanatate" cu reprezentantii PNUD Moldova ca descresterea numarului populatiei poate fi explicat prin criza reproducerii, imbatranirea demografica, cat si emigratia excesiva a populatiei. "Anual pierdem de la 3 la 4 sate. In perioada post-industriala, am pierdut peste 300 de sate. Si in acest moment in satele din Moldova este inregistrat un nivel inalt de depopulare, fapt explicat prin emigrarea masiva de la sat la oras, cat si prin emigrarea din tara", a spus Valeriu Sainsus.

  Boris Galca, reprezentantul UNFPA in Moldova, spune ca statul ar trebui sa se gandeasca la stimularea si implementarea politicilor sociale. "Este important ca Republica Moldova sa aiba un potential demografic, sa nu fim in pragul riscului de a disparea ca stat.".

  In acest context, gradinita si scoala devin institutii strategice, pilonii dezvoltarii unei comunitati. Or e lucru previzibil in conditiile cand banul va urma copilul, parintii, pentru a evita dificultatile, tot isi vor urma odraslele, chiar schimband viza de resedinta.

  
  E. Motricala, S. Cernov, 12 august 2011

• De ce dispare vatra tarii?

  Astazi, constatam ca satele se modernizeaza, fireste ca aceasta actiune este absolut necesara, ca fiind realizare in majoritatea tarilor lumii. In realitate, se presupune modernizarea stiintifica a localitatilor rurale? Modernizarea rurala ar consta in zonificarea complexa a teritoriului, organizarea vetrei satului, deci a zonei de locuit, a dotarilor social - culturale, precum si stabilirea traseelor de circulatie, amenajarea spatiilor plantate etc. Concomitent, trebuie stabilite si solutiile de echipare edilitara, alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate, a gunoaielor incalzirea, etc., fara a neglija problema asistentei tehnice pentru folosirea unor solutii constructive superioare, cat si prelucrarea terenurilor agricole potrivit traditiilor locale. Modernizarea intra cert si in Criuleni, dar, din pacate, satenii nu pastreaza stilul propriu zonei etnografice, acele curti primitoare atat a neamurilor, cat si a musafirilor intampinati cu traditionala ospetie moldoveneasca, cu acareturi integrate organic gospodariei, cu banca de merindar langa poarta, totdeauna cu un blid de mancare si un codru de paine calda acoperita cu un stergar curat si o cana cu apa proaspata sau de vin facut de gospodar, spre lauda sa si intru mila Domnului.

  Fireste ca aceste prototipuri arhetipale trebuie sa foloseasca de model de inspiratie, atat taranilor cat si arhitectilor localnici pentru noi si valoroase realizarii de arhitectura ferite de inutile si anorganice influente moderniste, deci trecatoare. Desigur, problema sistematizarii rurale am epuizat-o nici pe departe, fiind complexa. Din pacate sovieticii "au solutionat-o" dupa bunul lor plac, iar functionarii publici locali au "rezolvat-o" si mai repede. Au restrans la maximum vatra satului prin limitarea ridicata a loturilor personale, chipurile "in rezerva" comunitatii pentru a le vinde cu preturi mari. Ca si cum nu parintii nostri au pus temelia acestei localitati. Inghesuirea localnicilor in niste oribile cutii de conserve, denumite blocuri, nediferentiate in intreg cuprinsul tarii, cu o indiferenta absoluta pentru specificul regional, local ce face frumusetea, originalitatea si bogatia arhitecturii noastre populare. Completa ignorare a geniului popular, a intelepciunii, ratiunii si bunului simt, al parintilor poporului nostru, da dovada de lipsa de respect fata de traditiile acestui meleag, acestui sat. Aceasta lupta acerba pentru putere, bani, posturi cat mai inalte, duce la strivirea principilor morale, copiii nu vor sa invete la scoala, studentii solicita note mari fara a raspunde exigentelor institutiilor superioare de invatamant. Afirmatiile vin din experienta personala. Legile nu sunt perfecte si nici respectate. Familiile se distrug, iar copiii ani de zile nu cunosc dragostea de mama, deoarece ei trebuie sa-i simta mangaierea palmei, sarutului pe crestet. Daca nu traiesc aceste sentimente, atunci nu putem sa le solicitam sa fie mai buni, mai onesti, mai responsabili fata de viata lor de familie si de comunitate. Majoritatea satenilor sunt obsedati de grandomanie, aviditate, de putere si avere si uita ca Omenia, Cumsecadenia, Onestitatea a stat la baza traditiilor noastre. Avem mai multe monumente din piatra, dar numai usa bisericii, autor Andrei Bacioi, o putem considera opera de arta, care ne caracterizeaza pe noi localnicii. Doar asemenea opere trebuie pastrate ca marturii ale perenitatii maestrilor locali si fiecare casa trebuie sa se incadreze in stilul zonei, dezvoltand armonios planul de baza al vechii case populare conform cerintelor actuale. Suprafetele cultivate sa fie ingrijite si sa dea roade in conditiile folosirii tehnicii moderne, deci a unei exploatari rational - stiintifice. Danemarca cu teritoriul ei format in cea mai mare parte din insulite stancoase aduce pamantul roditor cu vapoarele pe care localnicii scot roade indestulatoare pentru ei si pentru cresterea renumitelor vaci daneze. Danezii refuza sa locuiasca in blocuri, ci isi construiesc case unifamiliale cu gradini superbe, acareturi etc. Cine ne incurca pe noi sa deschidem intreprinderi ca drochienii? Am realizat multiple emisiuni despre acesti gospodari, care aproape in fiecare an deschid cate o fabrica: de lapte, de conserve, de paine, de zahar, de tutun s.a.. Oamenii investesc in afaceri reale si rezultatele sunt vizibile. Dar aceste actiuni se pot efectua de catre oamenii de inalta specialitate, ghidati stiintific, cu dragoste si respect pentru traditie si oameni ce alcatuiesc cea mai numeroasa patura sociala numita impropriu si cu dispret "talpa tarii", dar care este de fapt si trebuie sa ramana "fruntea tarii" in avantajul lor si nu pentru frustrarea demnitatii lor si drepturilor de a fi mostenitorii traditiilor locale si proprietatii lor.

  Cu certitudine, satul natal este matricea si izvorul bastinasilor, care sunt capabili sa construiasca case, sa creeze opere de arta, sa educe copii iubitori de carte, sa se respecte unul pe altul fara imixtiunea agresiva a unor influente inoportune sau a mediocritatilor.

  
  M. Mitu, doctor in arte, 12 august 2011