De la „Da, Doamne” la agricultura de precizie
Antreprenorii agrari din raioanele Criuleni si Dubasari intruniti recent la Dubasarii Vechi au aflat cum pot practica agricultura de precizie in conditiile schimbarilor climatice. Agentia Nationala de Dezvoltare Rurala si AO „Criul-Fermier” in cadrul proiectului „Servicii de consultanta cu privire la adaptarea la seceta” au organizat seminarul „Sisteme de irigare cu presiune joasa si consum redus de energie”.
Mihai Odobescu, coordonator de proiect ACSA, spunea ca desi de la sfarsitul lunii mai precipitatiile sunt foarte frecvente, in a doua jumatate a anului ne vom confrunta cu temperaturi ridicate si seceta. Or, Moldova se afla intr-o zona climatica secetoasa, deficitul de apa potabila fiind foarte pronuntat, de aceea este un pacat ca ea sa fie folosita la irigare. Pe de alta parte aplicarea tehnologiilor moderne in agricultura este un imperativ al timpului si folosirea eficienta a resurselor energe-tice si acvatice poate contribui la sporirea rentabilitatii muncii satenilor.
Ilie Gherghiuc, doctor in stiinte agricole la Universitatea Agrara din Chisinau, s-a referit la aspectele agroecologice, metodele si tehnica irigarii si a prezentat sistemele de irigare cu consum redus de energie si apa e-xistente in Moldova.
Daca Moldova pretinde la statutul de tara agrara trebuie sa se orienteze la practicarea agriculturii de precizie cum o face Israielul , bunaoara.
- Nu mai putem cheltui resurse, seminte, ingrasaminte fara rost cu gandul la „da, Doamne” - spunea profesorul Ilie Gherghiuc – E timpul sa stim cu precizie, cat, cand si unde sa investim ca sa obtinem recolta scontata. Pentru aceasta sunt elaborate tehnologii, care si-au confirmat eficienta.
Informatizarea se dezvolta foarte rapid si se aplica si in agricultura. Aparatele care tineau de domeniul fantasticului au devenit o realitate. In timpul apropiat ele vor deveni accesibile si ca pret. La fel ca si telefoanele mobile... Sistemele de irigare prezente pe piata moldava faciliteaza deja substantial munca agricultorilor. Acest lucru a fost demonstrat ulterior in serele Cooperativei de Intreprinzatori „Olguta Prod” din Dubasarii Vechi. Vizitatorii au vazut aparatajul care controleaza umeditatea, temperatura in sera si intervine cand apar devierile de la norma. Astfel ca gospodarul nu mai e nevoit sa se scoale noaptea peste fiecare 2 ore ca sa verifice situatia din sere, cum obisnuia pe vremuri.
Apropo, uzina „Topaz” din Chisinau experimenteaza deja producerea indicatoarelor de umeditate a solului. Moldova se poate lauda cu electronistii sai, precum si cu faptul ca are specialisti bine instruiti in domeniul ameliorarii si pedologiei. Se aplica in unele localitati sistemele de comanda fara cablu, prin GPS... Posibilitatile de modernizare cresc din an in an.
Eugen Revenco, coordonator de proiecte ACSA a tinut, insa sa aminteasca ca adaptarea la seceta nu inseamna doar utilizarea irigarii, care „e ca sarea in bors”. Adica nici surplusul, nici deficitul nu au efect benefic. In Moldova poate fi utilizata pentru irigare apa raului Nistru, caci apa Rautului de la Balti pana la Ustia, Dubasari nu mai este buna, pentru ca are un continut sporit de saruri. In conditiile actuale captarea apei de ploaie si utilizarea ei ulterioara poate avea un impact economic sporit. In tarile UE toate scurgerile de pe acoperisuri sunt directionate in bazine acvatice. Suprafata acoperisurilor in Moldova este de cca 310 mii ha. Apa de ploaie care se pierde de pe ele in timpul unui an depaseste de trei ori debitul raurilor Prut si Nistru.
Alt aspect tine de pastrararea fertilitatii solurilor si respectarea tehnologiilor agricole in dependenta de factorii pedologici. Pentru meditatie! Un edinetean, care a lucrat 18 ani la cresterea rosiilor in sere in Israiel spunea ca acolo de 5 ori pe perioada de vegetatie se face analiza solului si apei...
Eugen Revenco a indemnat asistenta sa fie mai receptiva la noutati si la posibilitatile de viitor. Problema insa tine de mentalitatea autohtona. „Nu suntem dispusi sa avem comoditati de lucru, chiar daca dispunem de bani”.
Ala Novac, antreprenoarea care ne-a demonstrat cum a intervenit compiuterul in sera ei, spunea ca si-a revizuit modul de lucru. Nu mai seamana varza in ianuarie-februarie, ca apoi s-o transplanteze, ci mai tarziu, direct in palete, ii face cateva udaturi cu microelemente si este pe piata tocmai la tanc. Varza pe care o avea semanata in sera la momentul vizitei ( vezi imaginea), va fi gata de plantare in sol deschis catre 20 iunie. Dupa varza va rasadi flori.
Dubasarii Vechi a fost selectat pentru desfasurarea acestui seminar pentru ca aici, vorba lui Mihai Odobescu „serele nu mai incap in sat” si poate exemplul localnicilor va fi urmat si de antreprenorii agrari din alte localitati, iar informatiile despre noile tehnologii in domeniu si modalitatile de adaptare la seceta le vor prinde bine si gazdelor.
E. Chiriac, 11 iunie 2010
Experienta poloneza ar putea prinde radacini si la Criuleni
Calatoria in Polonia pentru grupul de criuleneni a inceput cu depunerea actelor la Ambasada acestei tari de la Chisinau. A fost prima mea calatorie in aceasta tara. La Ambasada am descoperit ca nu-i suficient sa fii invitat, ta-lentat si tanar ca sa poti pleca peste hotare, dar trebuie sa ai si un set de documente, iar majoritatea din grupul nostru aveau unu-trei documente lipsa. Spre surprinderea noastra, la usa ambasadei am aflat ca si fotografiile comandate la Criuleni nu corespundeau cerintelor ambasadei (se pare ca nu fiecare ambasada cere ca fata persoanei sa ocupe pe fotografie nu mai putin de 80% din suprafata de 3,5x4,5 cm). Tot la usa ambasadei a fost spulberata increderea unora ca pasaportul este cel mai important document si este suficient doar sa-l prezinti. Ni s-a cerut si buletinul de identitate (pe care mai multi l-au lasat la Criuleni), plus alte scrisori si scrisorele de la autoritatile, care trebuie sa confirme int-rarea in Spatiul Shenghen a unui grup organizat de tineri, unii dintre care erau elevi.
Dupa ce toate formalitatile au fost, in sfarsit, respectate, am obtinut viza C si am luat calea spre tara, despre care la posturile de televiziune in acele zile se spunea, ca se pregateste sa-si evacueze capitala din cauza revarsarii raului Visla. Vestea nu ne-a speriat, pentru ca stiam ca vom fi gazduiti pe malul altui rau – Odra, despre care mediile accesibile noua nu spuneau nimic. Ajunsi la fata lo-cului aflam de la burmistru ca Odra a cauzat prejudicii mari in 1997, cand a iesit din albie, si ca in 2010 nivelul maxim asteptat al apei este cu doar 30 cm mai mic decat 13 ani in urma...
Drumurile fac prima impresie
Frontiera moldo-ucraineana a ramas in urma, a urmat Noua-Sulita si inca vreo 600 km pana la frontiera ucraineano-poloneza. Dupa ce-a de-a doua frontiera au inceput drumurile nitel mai bune, popasurile pentru calatori ofereau veceuri curate, unele aveau si apa calda (prin Ucraina am beneficiat din plin de tufisuri), iar cu cat inaintam pe teritoriul Poloniei, autocarul nu mai dadea de gropi, drumul serpuia lin si drept, incat puteai atipi chiar cu capul pe geam sau puteam tine un pahar cu apa in palma fara sa-l rasturnam. Prin geam vedeam casele localnicilor, scaldate de ploile recente, dar care tradau dragostea locatarilor ei pentru tot felul de flori si arbusti decorativi saditi in gradini si in glastrele de pe la geamuri si balcoane. De-a lungul drumurilor masini speciale scurteaza iarba de pe acostamente. Pentru mine, obisnuita sa vad in Moldova lucratori rutieri care indeplinesc aceeasi munca cu coasa, a fost o placere sa constat, ca cineva a gandit si o astfel de masina, de care nu mai vazusem anterior. Statul polonez, prin intermediul pro-iectelor sustinute de Uniunea Europeana, a reusit sa puna la punct cea mai mare parte a drumurilor, inclusiv a construit cai de ocolire si cai de acces noi catre localitatile importante din punct de vedere economic, social, turistic. Multitudinea de semne rutiere a fost izbitoare pentru cei din Moldova, or, eram convinsi ca semne rutiere trebuiesc exact atatea, cate sunt pe traseele noastre, nici mai putine, nici mai multe. Semnele ofera soferilor date despre situatia la trafic pe cativa km inainte, iar acelea, care in urma ploilor si-au pierdut din aspect sau din capacitatea de reflectare, sunt spalate cu perii si detergenti de catre lucratori de la deservire. Drumurile, ca parte foarte importanta a infrastructurii, potrivit functionarilor polonezi, sunt necesare pentru a asigura respectarea a doua dintre principiile fundamentale ale UE: circulatia libera a cetatenilor si marfurilor. Consecintele respectarii acestor principii, insa, nu inseamna ca trebuie sa se rasfranga asupra cetateanului. Din aceste considerente gospodariile cetatenilor, situate de-a lungul traseelor aglomerate, sau plantatiile agricole destinate producerii zarzavaturilor, sunt delimitate de pereti din sticla sau tigla, ca praful sa nu le afecteze buna crestere si calitatea roadelor. Portiunile, unde nu sunt gospodarii, dar dupa acostamente incep padurile, sunt imprejmuite cu garduri din plasa, pentru ca fauna bogata sa nu creeze situatii critice la tra-fic si sa nu puna in pericol viata necuvantatoarelor si a calatorilor.
Aspectul orasului Sulehov surprinde placut, fiind ingrijit si curat, creand turistului senzatia ca orice floare sau copac isi are ingrijitorul sau personal. In aceasta primavara ingrijitorii spatiilor verzi au gasit de cuviinta sa ofere castanilor o protectie speciala impotriva daunatorilor, infasurandu-i cu un brau din fasie de pelicula galbena cu lipici, astfel incat gazele care pot sa le afecteze coroana sa ramana in drumul lor de la sol, pe acest brau. Multitudinea de parcuri vechi situate in preajma vechilor conacuri boieresti, cu stejari si tei seculari, ofera orasenilor un aer foarte curat, o umbra consistenta. Coroanele copacilor seculari sunt lasate sa dainuie cat mai sus, mai departe de suprafata solului, ca lumina soarelui sa fie accesibila si etajelor 3-4, iar la sol sa creasca nestinghe-rit iarba. O parte din edificiile vechi, ale caror istorie incepe cu cca 400 de ani in urma, sunt imbinate discret cu cele care dateaza de la 250 si mai putini ani, iar arhitectura noua, din secolul XX, este prezenta mai mult la periferii. Centrul gminei, care pana la finele celui de-al doilea razboi mondial fusese teritoriu al Germaniei, este amenajat in stil traditional: de la piata dreptunghiulara din centru, unde se situeaza Ratusa (in traducere - cladirea primariei), in jurul careia in trecut se construiau casele celor mai bogati si vestiti oraseni, pornesc strazile ca si razele soarelui, spre periferii. Cladirile vechi, pe langa functionalitatea lor continua, sunt si o atractie turistica pentru vizitatori. Scoala Superioara de Meserii, de exemplu, este amplasata in patru cladiri cu vechimea de peste 200 de ani, dar care niciodata nu au servit altor necesitati, decat studierea meseriilor.
S. Cernov, 11 iunie 2010
SPORT si CULTURA
Duminica trecuta in comuna Drasliceni a fost sub semnul Sportului si al Culturii. De draga dimineata pe stadionul din Ratus s-au adunat amatorii de sport pentru a-si demonstra abilitatile. Au fost opt probe in care s-au putut antrena sateni de diferite varste.
Vasile Ursu primarul de Drasliceni, afirma ca sportul si cultura sunt domeniile prioritare pentru dezvoltare armonioasa a copiiilor si tinerilor din sat. De altfel, comuna Drasliceni este recunoscuta la nivel de tara ca o forgerie de fotbalisti. Clubul “Izvoras” avand deja o traditie pentru unirea generatiilor. Recent si tinerii fotbalisti de la Scoala de Sport din Drasliceni, antrenati de Marin Ursu au demonstrat ca pastreaza brandul localitatii clasanduse pe locul I la concursul “Speranta 2010”. Tinerii nascuti in anii 1998-1999 timp de o luna au muncit pentru victorie la mini – fotbal si au iesit in finala invingatori depasind discipolii scolilor de sport din Chisinau si pe cei de la Magdacesti.
Multumita de reusita de la Chisinau Svetlana Guzun, directoarea Scolii de Sport din Drasliceni a urmarit atent si competitiile de duminica din localitate, caci considera ca asemenea sarbatori scot in vileag si tinere-le talente. Fiecare participant a avut de castigat in acea zi, daca nu lauri, atunci experienta la sigur, dar cel mai important emotii pozitive, adrenalina care nu se pot cumpara.
Concursurile oricum au avut premianti si acestea sunt:
Volei feminin – I loc - echipa Drasliceni, locul II - Scoala de sport Drasliceni, grupa de la Ratus.
Volei masculin – I loc Drasliceni, locul II – Magdacesti.
Mini fotbal-copii – Scoala sport, grupa din Ratus.
Berbecul viu l-a castigat Mihai Batlan.
Cucosul viu a ajuns la Chiril Balan.
Dame maturi - Locul I - Vasile Efros, locul II – Varzari Afanasie.
Dame copii – locul I - Marian Guzun, locul II - Grigore Dabija.
60 m (fete) – locul I -Doina Ursu , locul II - Natalia Negura.
150m (baieti ) - locul I - Constantin Buzu, locul II - Constantin Riticinschi.
Spre seara atat sportivii, cat si ceilalti sateni au mers la Casa de Cultura din Ratus, care a renascut ca pasarea Pheonix . In scena restabilita dupa incendiu au evoluat atat artistii din localitate, cat si oaspetii lor de la casele de cultura din raion.
E. Alexei, 11 iunie 2010
14 iunie 2010 – Ziua Mondiala a Donatorului de sange
Ziua de 14 iunie 2010 se desfasoara cu genericul „Un sange nou pentru omenire”. Promovarea continua a donarii voluntare a sangelui este apreciata in politica de sanatate mondiala drept conditia de baza pentru securitate transfuzionala inofensiva.
In societatea contemporana conform statisticii publicate de catre OMS, transfuzia de sange sau componente sanguine este indicata pe parcursul vietii fiecareia a treia persoana.
In orice minuta sangele poate deveni necesar noua sau apropiatilor nostri.
Salvarea vietilor a milioane de oameni se datoreaza celor, pe care ei nici nu-i cunosc – donatorilor de sange, care si-au oferit sangele fara a pretinde la nici o recompensa.
In IMSP SR Criuleni pe parcursul anului 2009 datorita componentelor si preparatelor sanguine au fost salvate vietile a trei gravide, a 10 persoane accidentate si a 3 persoane dupa interventiile chirurgicale complicate.
Participarea la donatiile de sange in raion,insa, lasa de dorit. Autoritatile publice, organizatiilor obstesti, neguvernamentale, private, etc din teritoriul administrativ nu se implica adecvat in aceste campanii.
Pe parcursul anului 2009 au donat sange 342 persoane ceea ce constituie ? 6 donatori la 1000 de cetateni.
Necesitatea IMSP SR Criuleni in preparatele si produsele sanguine este de cel putin 720 donatori sau 10 donatori la 1000 populatie.
In republica numarul donatorilor a crescut de la 11 donatori la 1000 populatie in 20001 pana la 21 donatori la 1000 populatie in 2009.
Sangele donatorilor voluntari si sistematici, care doneaza sange de 3-4 ori pe an, e mai sigur ca nu va transmite pacientilor care au nevoie de transfuzie alte maladii, pentru ca donatorul trece un examen medical si sangele este testat riguros in laboratoare in mod sistematic .
In fiecare an tindem sa cream un simt de solidaritate in rindurile donatorilor voluntari neremunerati pentru ca ei sunt o resursa cruciala a resurseor de sanatate ale tarii. Donatorii-rude trebuie sa fie incurajati sa devina donatori voluntari neremunerati.
Prin amintirea momentului cand si-au ajutat pe cei dragi lor, prin donare de sange, ei pot sa recunoasca ca donarea de sange benevola va ajuta si persoanele scumpe altor oameni, care nu sunt in stare sa doneze.
Ziua Mondiala a Donatorului de sange – 14 iunie este un prilej suplimentar de sensibilizare a opiniei publice catre donarea de sange benevola, neremunerata si sistematica.
Donarea de sange este imposibila fara prezenta persoanei care ofera din toata inima sangele propriu pentru salvarea si prelungirea vietii oamenilor suferinzi – Donatorul.
Nicolae Agatiev
Seful serviciului Transfuzia Sangelui IMSP SR Criuleni, 11 iunie 2010
