Bine ati venit

Articole din 11.02.2011.

• Accidentul le-a complicat si mai mult viata

  

  Accidentul care s-a produs in dimineata zilei de 23 decembrie 2010 a pus in pericol viata mai multor locuitori din satele Hartopul Mare, Hartopul Mic, Izbiste, Cruglic, Ohrincea. In autobusul care a derapat se aflau 56 de angajati ai unei firme chisinauiene, al carei vice-director este Tudor Slanina, fost vice-ministru al economiei. Unitatea de transport s-a rasturnat pe traseul inghetat la ora 6,45 dimineata, dupa care a alunecat in santul de langa traseul Chisinau- Poltava, in apropierea cimitirului din s. Hrusova. O femeie de 49 de ani a murit pe loc, iar alta, in varsta de 38 de ani a decedat in spital din cauza traumelor grave a organelor interne. Ambele erau locuitoare ale satului Hartopul Mare. Traumatizati au fost mai multi oameni, pentru ca in acea dimineata soferul a mai luat la bord calatori de ocazie. Diferite surse operau cu cifre intre 70 si 80 de pasageri. Accidentul a fost mediatizat pe larg, noi, insa, am insistat sa aflam despre soarta ulterioara a patimitilor.

  Gheorghe Zavtoni, sef la Inspectia Muncii Criuleni ne-a comunicat ca a intocmit 56 procese verbale de examinare a locului accidentului - atatea angajati erau in autobus si sustine ca firma "Prometeu-T" a achitat tuturor celor implicati despagubiri, adica a procedat in corespundere cu legislatia muncii. Consecintele acelui accident, insa, au marcat considerabil, destinul unora dintre pasageri.

  Saptamani lungi de tratament

  Elena Lisagor din Hartopul Mare a fost preluata de la locul accidentului de catre ambulanta, ea fiind deja in coma. Are 51 de ani si a suferit un traumatism grav cranio-cerebral. Solicitata de "Est-Curier", femeia ne-a spus, ca de pe traseu a fost transportata direct in sala de operatie, dupa care inca nu si-a recuperat starea fizica pe deplin, dar spera ca peste 5-6 luni va putea misca mai bine partea stanga a corpului, deoarece medicii au asigurat-o ca a doua operatie o va ajuta sa-si recapete echilibrul. Fiica sa, Mariana, ne-a spus ca mama ei abia de o saptamana se scoala din pat de sinestatator, dar ca zilnic mai are nevoie de asistenta cuiva pentru a se imbraca sau a iesi la plimbare. Pe langa tratamentul medicamentos, Mariana ii face mamei sale masaj, gimnastica speciala.

  Maria Basarab are 31 de ani si este din Hartopul Mic. Este mama a doi baieti minori si la firma respectiva muncea de vreo opt ani de zile. Mama acesteia, care isi ingrijeste fiica si nepotii, impreuna cu alta fiica, cu durere in voce, ne-a spus prin telefon ca Maria a ajuns la spital cu 12 coaste fracturate pe dreapta si vreo trei fracturate pe partea stanga. Mana dreapta i-a fost deformata in accident, astfel ca a fost nevoie de o operatie de restabilire a claviculei, un plaman de asemenea i-a fost afectat. Maria Basarab a fost externata abia la 26 ianuarie, dupa toata durerea care a suportat-o e optimista, desi ne-a spus ca posibil va suferi o alta interventie chirurgicala, de restabilire a splinei. Ambele femei sustin ca au fost angajate legal, aveau si polite de asigurare, si sa patronii firmei le-au despagubit pentru ca au suferit in accident, le-au achitat costurile operatiilor.

  Nu au bani pentru intretinerea copiilor

  Tatiana Stanila are 38 de ani si este din satul Izbiste. In dimineata de 23 decembrie pleca alaturi de alti consateni la munca in acel autobuz. Contactata prin telefon, femeia ne-a spus ca a stat in spital pana pe data de 12 ianuarie, inclusiv opt zile in sectia de terapie intensiva. La moment starea sanatatii sale nu o bucura, ea avand o mana in ghips, iar cele cateva coaste fracturate o obliga sa stea in pozitia culcat inca cel putin doua luni de zile. Tatiana ne-a spus, ca lucra la firma "Protemeteu-T" sezonier, cateva luni pe an, si nu avea incheiat un contract de munca cu firma. Cand s-a produs accidentul, conducerea i-a procurat polita de asigurare medicala, i-a platit si o suma de bani in calitate de recompensa a prejudiciului, bani care s-au epuizat pe medicamente si tratament. Sotul Tatianei este somer. Zice ca a lucrat paznic la scoala din localitate timp de 11 ani, dar ca a renuntat la slujba, deoarece salariul de 600 de lei nu corespunde cu raspunderea materiala pe care o purta. Speranta familiei reinvie odata cu primavara, cand incepe sa dea roade sera din curte, pentru ca familia castiga doar in timpul sezonului agricol, crescand cartofi si alte legume. Pe langa durerea fizica, Tatiana este macinata si de grija pentru cei doi copii, pe care ii intretin mai mult din vanzarile roadelor pamantului. De la firma sunt sunati si rugati sa iasa la lucru. Sotul ei crede, insa, ca sotia sa se va reface greu, asa i-a spus si traumatologul, in plus, mai are programata ti o investigatie la creier, or, comotia suferita in accident ii creaza probleme de memorie. Urmeaza alte investigatii, lungi tratamente.

  Zece dintre cei patimiti, cu rani usoare, au primit ingrijiri medicale la spitalul din Criuleni. Printre ei si Valentin Lupan din Izbiste. Fiica acestuia, Doina, ne-a spus ca tatal sau s-a reintors la munca, desi nu se simte perfect sanatos - i-a fost afectat un plaman si a suferit rani la cap. Ca si in cazul Tatianei Stanila, barbatul nu era asigurat medical, respectiv, nu avea contract, desi, potrivit fiicei sale, acesta lucra nu doar sezonier, ci anul imprejur, pe parcursul a mai mult de doi ani. Firma si-a asigurat medical angajatul in ziua accidentului.

  Atitudinea, importanta ca si banii

  Inspectia Muncii Criuleni, in persoana lui Gheorghe Zavtoni, ne informeaza, ca institutia si-a indeplinit atributiile, aceasta intervievind pe toti cei 56 de angajati ai firmei "Prometeu- T". Functionarii ne-au asigurat, ca legislatia muncii nu a fost incalcata, pentru ca muncitorii au primit din partea conducerii asistenta si despagubirile cuvenite, inclusiv familiile celor doua femei decedate. Potrivit Legii securitatii si sanatatii in munca din anul 2008, victimile accidentelor de munca pot primi indemnizatie echivalenta cu salariul mediu pe economie inmultit cu numarul de luni ramase pana la pensionare, dar mai intai ele trebuie sa-l actioneze in judecata pe angajator.

  Alexandru Machidon, procuror in Procuratura Criuleni, ne-a informat ca soferul autobusului, originar din Ohrincea este cercetat penal in baza articolului 264 alin. 3 lit. B al Codului Penal al RM, pentru faptul incalcarii regulilor securitatii traficului, fapt ce a cauzat decesul unei persoane. Ancheta, pe langa marturiile parimitilor si a banuitului, a solicitat si a anexat la dosar de la institutiile de profil informatii referitoare la starea carosabilului si despre conditiile hidrometeo din acea dimineata, dar ca la momentul aducerii invinuirii actiunile banuitului vor fi recalificate ca incidente sub articolul 264, alin. 5, deoarece in urma traumelor cauzate de accident a decedat o a doua persoana. Si procurorul citat, si seful sectiei ancheta a comisariatului criulelnean D. Siscanu au evitat sa spuna exact numarul de persoane aflate in autobuz la momentul accidentului, invocand teama de a furniza informatii eronate.

  In majoritatea cazurilor de acest gen oficialii au pus accent pe aspectul recuperarii fizice si materiale al victimelor, de necesitatea asistentei psihologice pentru persoanele date si membrii familiilor lor nu a pomenit nimeni, pentru ca nu are cine le-o acorda...

  
  S. Cernov, 11 februarie 2011

• Colaborarea cu localnicii uneori e mai benefica

  Gradinita de la Mardareuca nu mai are in 2011 probleme cu aprovizionarea cu produse alimentare. Despre aceasta ne-a asigurat directoarea Anastasia Maros. In anul 2010, situatia era alta, pentru ca licitatia privind aprovizionarea cu produse alimentare a institutiilor bugetare din primaria Boscana fusese castigata de o firma din Chisinau care adesea refuza sa transporte produsele pana la gradinita pe motiv ca ... drumul era rau. "Avem un drum obisnuit de tara, nu este el cel mai rau drum, dar ei motivau ca masinile lor se defecteaza, de aceea ne lasau laptele la gradinita din Boscana de unde intendenta, care este angajata pe jumatate de salariu, il aducea in punga, pe jos, pana la Mardareuca" - spunea Anastasia Maros.

  Pentru prima jumatate a anului 2011 directoarea spera ca nu va avea probleme cu aprovizionarea cu produse alimentare, pentru ca de livrarea produselor se va preocupa un agent economic chiar din Mardareuca, care este deprins cu drumurile, livreaza produsele zilnic in canititati cerute, iar daca drumul este lunecos, conform afirmatiilor directoarei, "mai arunca o lopata de nisip", dar tot isi face cale pana la cele doua grupe de copii institutionalizati la Mardareuca.

  Aceasta gradinita, de rand cu cele din Balasesti si Cosernita, au fost reanimate si redeschise in ultimii trei ani.

  
  Info "E.C.", 11 februarie 2011

• Recensamantul general agricol 2011 va incepe in martie

  Recensamantul general agricol (RGA), despre care se tot discuta inca din anul 2007, va avea sorti de izbanda in anul 2011. Despre aceasta a anuntat Tatiana Rotaru, sefa Directiei pentru Statistica Criuleni. A fost creata si o comisie presedintele careia este Ion Grecu, seful directiei agricole raionale, iar o localitate - satul Mascauti - a fost prima unde s-a testat desfasurarea RGA. Catre 10 februarie urma sa fie angajat si personalul antrenat nemijlocit in efectuarea recensamantului pe teritoriul intregului raion Criuleni. Vitalie Onisciuc, colaborator la Directia pentru Statistica, referindu-se la metodologia de efectuare a recensamantului, a spus ca numarul de recenzori a fost stabilit din calculul de 230 de exploatatii agricole pentru fiecare lucrator. In dependenta de numarul populatiei, vor fi angajati in fiecare localitate unu sau doi instructori si de la trei pana la 14 recenzori. Fiecare instructor va fi platit cu 2650 de lei pe luna si acestia vor activa in perioada 14 februarie - 22 aprilie, iar recenzorii vor lucra in perioada 3 martie - 19 aprilie si vor fi remunerati cu 2450 de lei lunar. Vitalie Onisciuc a atentionat primarii ca ei vor selecta candidatii pentru efectuarea recensamantului si este de dorit, ca acestia sa fie din randurile celor care cunosc domeniul agricol. RGA, in opinia functionarului, este si o sansa pentru primarii sa faca ordine in evidenta terenurilor pe care le gestioneaza locuitorii, or, in unele primarii exista o diferenta substantiala intre numarul hectarelor de pamant date in arenda si numarul celor luate in arenda, fapt ce denota greseli in organizarea bazei impozabile a localitatilor.

  Recensamantul general agricol este necesar pentru a se cunoaste care sunt problemele reale ale satului, de ce ajutor are nevoie taranul, inclusiv la pastrarea si vanzarea produselor agricole, obtinerea creditelor bancare, ameliorarea si irigarea terenurilor agricole; constructia drumurilor, liniilor electrice, retelelor de gazificare, antrenarea populatiei apte de munca in activitati agricole.

  Recensamantul va cuprinde toate persoanele juridice si fizice, care sunt proprietari, utilizatori sau arendatori de terenuri agricole, utilizate pentru obtinerea produselor agricole sau detin animale. Tatiana Rotaru, seful Directiei pentru Statistica Criuleni, a facut un apel pentru populatie, prin care le cere sa coopereze cu recenzorii, pentru ca datele pe care acestia le vor colecta sunt absolut confidentiale si sunt utilizate doar pentru a prezenta starea generala a economiei tarii, adica doar in scopuri statistice. Chestionarul va cuprinde intrebari simple, privitor la:terenurile agricole si utilizarea lor, efectivul de animale, utilizarea constructiilor agricole, echipamentului si tehnicii agricole, sistemelor de irigare, forta de munca.

  Ultima evidenta cantitativa si calitativa a gospodariilor agricole a fost facuta in anul 2005, dar calitatea estimarilor, in opinia specialistilor, lasa mult de dorit, pentru ca de cele mai dese ori, se facea o simpla copiere a dosarelor existente. In 2011 recensamantul general agricol va fi efectuat din banii bugetului de stat (20% din cheltuieli) si banii proveniti dint-un grant oferit de guvernul Suediei.

  
  S. Cernov, 11 februarie 2011

• A contat promovarea

  Printre cele 314 companii participante la cea de-a X-a expozitie nationala "Fabricat in Moldova", ce s-a desfasurat in primele zile de faurar la Centrul International "Moldexpo"din or. Chisinau, i-am putut admira si pe agenti economici din raionul Dubasari SRL"Aliment-ulei"din s. Parata, conducator Valeriu Papuc (in fotografie) si II "Sergiu Uritu" din s. Ustia, conducator S.Uratu. Ambii participanti au venit la expozitie cu o gama larga de produse agricole. Intreprinderea cu raspundere limitata "Aliment-ulei" a prezentat patru feluri de uleiuri, produse din seminte de floarea soarelui, de nuci, seminte de struguri si din germeni de porumb, cu un ambalaj diversificat. Un deosebit interes pentru vizitatorii expozitiei au prezentat extrasele oleaginoase din catina alba si paducel. Intreprinderea a prezentat produse obtinute de la prelucrarea graului, cum sunt faina de grau, taratele si brochinul (macuh) obtinut de la prelucrarea semintelor de floarea soarelui, precum si renumitul lavas armenesc, produs la intreprindere.

  Intreprinderea individuala "S.Uratu" a prezentat vizitatorilor seminte de ceapa, castraveti, fasole,cu o gama larga de soiuri omologate pe teritoriul republicii. A fost si o ocazie de informare despre pelicula biodegradabila pentru altoire, produsa in Sankt- Petersburg, care se descompune in 6 luni de zile si pe care antreprenorul de la Ustia o propune livadarilor moldoveni. Lumea a fost interesata de aceasta oferta. "Am incheiat contracte pentru furnizarea ei, am stabilit contacte - spune Sergiu Uratu - dar mai mare solicitare va fi la vara, cand vor incepe altoirile. Semintele la fel au fost solicitate de catre antreprenorii, care intentioneaza sa creasca legume in cantitati mari. A fost prima noastra participare la o asemenea expozitie si a fost de bun augur. Am vazut ce presupune participarea si pentru urmatoarele editii deja ne vom pregati mai din timp. Este o buna modalitate de promovare. De altfel, Directia agricola Dubasari ne-a promis rambursarea costurilor de participare la expozitie".

  Antreprenorul Valeriu Papuc de la Parata, solicitat de "Est-Curier" s-a referit la necesitatea redresarii economiei nationale in ansamblu si la faptul ca producatorii locali ar trebui sa fie mai insistenti la capitolul "Promovare". " Agricultorii pun accent pe cresterea roadei si neglijeaza promovarea produsului- spunea Valeriu Papuc, - dar aceasta este foarte importanta. Deaceea fiecare trebuie sa-si includa in planul de afaceri si "Promovarea", daca mizeaza pe succes. Participarea la asemenea expozitii este costisitoare, pentru ca trebuie sa vii cu materiale promotionale, dar se merita".

  Apropo, de fiecare data SRL"Aliment-ulei"din s. Parata vine la "Fabricat in Moldova" cu ceva nou. Alifia din catina alba si paducel a fost surpriza acestei editii, dar a fost ca o prima testare. Or, recunostea antreprenorul, lansarea acestui nou produs presupune o munca organizatorica mai migaloasa cu depasirea mai multor bariere birocratice (testari, certificari, etc). Pentru inceput, insa, si-au planificat plantarea unei livezi de catina, ca sa dispuna de materia prima necesara.

  
  E. Chiriac, 11 februarie 2011

• Marcati pe viata "Afganezi"

  "Lalele negre" - astfel erau numite sicriele ostasilor sovietici cazuti pe campurile de lupta din Afganistan.

  La 15 februarie se va marca cea de-a 22 aniversare de la retragerea trupelor sovietice din Afganistan. Guvernul a decis sa includa data de 15 februarie in lista zilelor de sarbatoare si zilelor de odihna ca Ziua de comemorare a celor cazuti la actiunile de lupta din Afganistan. Aceasta hotarare urmeaza sa fie aprobata de Parlament.

  In razboiul din Afganistan au participat circa 12500 de moldoveni, dintre care 300 de persoane si-au pierdut viata, iar alti 257 au ramas invalizi. Anatol Lupasco, presedintele organizatiei raionale a participantilor la razboiul din Afganistan domiciliati in raionul Criuleni spune ca "... e bine ca a fost inclusa aceasta zi in lista zilelor de sarbatoare si odihna, caci eram nevoiti de fiecare data sa cerem eliberare de la serviciu ca sa participam la evenimentele de comemorare organizate la Chisinau. In anul acesta la Criuleni ne vom intruni la 14 februarie, iar a doua zi o sa plecam la Chisinau. La moment organizatia noastra include 131 membri, inclusiv 8 care au revenit la bastina cu statut de invalid".

  Ministerul Familiei si Protectiei Sociale a decis acordarea unui ajutor unic in valoare de 500 lei pentru invalizii razboiului din Afganistan si familiile celor cazuti .

  Apropo, invalizii razboiului din Afganistan au o pensie de pana la 1000 lei, iar familiile celor decedati - 300 lei.

  
  E. Chiriac, 11 februarie 2011

• Organizatiile obstesti vor sa determine autoritatile sa legalizeze incluziunea

  Organizatia Obsteasca "Femeia si Copilul - Protectie si Sprijin", cu sustinerea financiara a Fundatiei SOROS Moldova, a lansat recent un studiu sociologic, scopul caruia a fost stabilirea nivelului de cunostinte, atitudinile si practicile in domeniul incluziunii educationale, la nivel de familie, scoala si comunitate. Autorii studiului declara ca acesta va fi util celor care activeaza in domeniul protectiei sociale a copiilor cu dizabilitati, in domeniul educatiei, inclusiv managerilor directiilor de invatamant, factorilor de decizie, care elaboreaza si implementeaza politici publice, parintilor.

  Diana Cheianu-Andrei, presedintele SOCIOPOLIS, organizatia sociologica, care a realizat studiul, spunea la lansare, ca incluziunea educationala a fost conceputa ca necesitate, dar si ca posibilitate de reforma a dezvoltarii scolilor de cultura generala, care trebuie sa stimuleze invatarea tuturor copiilor. "Scopul a fost sa vedem care sunt cunostintele in domeniul inciziunii educationale nemijlocit a copiilor cu cerinte educative speciale (CES), sa stabilim nivelul de cunostinte pe care le poseda elevii, parintii si cadrele didactice si sa se afle atitudinea acestora fata de incluziune. Au fost analizate practicile in domeniul incluziunii educationale in patru raioane din regiunea centrala a RM, pentru a stabili care sunt obstacolele de ordin familial, institutional, comunitar in domeniul incluziunii educationale a copiilor cu CES, de a stabili care factori impiedica incluziunea copiilor la nivel de scoala, care sunt serviciile de suport, de care au nevoie copiii cu CES, familiile lor si scolile care promoveaza incluziunea, pentru a formula anumite recomandari pentru acest domeniu. Colectarea datelor s-a desfasurat in perioada 1-30 noiembrie 2010, in raioanele Criuleni si Dubasari, raioane cu traditii in domeniul incluziunii educationale, si raioanele in care serviciile respectve au inceput a fi implementate mai recent - Ialoveni si Straseni. Studiul a imbinat metode cantitative si calitative, pentru diferite categorii de persoane care au tangente cu copiii cu CES. Au fost realizate cate 15 chestionare cu elevii claselor 7-9 in cate 4 sate din raioanele respective, cadre didactice la ciclul primar, gimnazial, director sau director adjunct. In total 285 de respondenti din randurile elevilor, parintilor (doar a celor care au copii de varsta scolara)", - spunea Diana Cheianu-Andrei in cadrul mesei rotunde de lansare a studiului.

  In Republica Moldova la momentul de fata nu este un document oficial care sa defineasca si sa explice care sunt categoriile de copii cu CES. Chestionarele contineau raspunsuri diferite la aceasta intrebare. Unii repsondenti considera ca cerinte educative speciale au doar copiii cu dizabilitati, altii percep prin aceasta notiune si pe acei care au ramas singuri in rezultatul migratiei parintilor, copii din familii sarace, dezorganizate. Deseori directorii spuneau ca oficial (cu un anumit document medical) copii cu dizabilitati sunt de exemplu, doi, neoficial copii cu dizabilitati sunt cam 70 sau alt numar. Din aceasta perspectiva studiul arata diferentele de perceptii, iar unii elevi au raspuns ca copii cu cerinte educationale speciale ar fi cei cu o reusita scolara foarte buna, precum si " copil cu probleme de limbaj", deficiente locomotorii, instruit la domiciliu, cu vedere slaba, copil fara parinti sau copil cu parintii plecati peste hotare. Parintii si cadrele didactice prin copil cu CES inteleg copil cu probleme de sanatate, lipsa sau capacitate de invatare insuficienta/scazuta, retard mintal, auz slab sau lipsa auzului. Perceperea incluziunii scolare: 40 % din elevi si 38% din parinti nu stiu deloc ce este incluziunea educationala.

  La discutii pe marginea rezultatelor studiului au fost prezenti manageri de institutii cu practici incluzive si directori generali ai directiilor de invatamant din trei raioane, vizate in studiu. Vladimir Soltanici, seful DGI Criuleni, se intreba care este valoarea studilui, or, in opinia dumnealui, nu exista motivatia pentru minister sa adopte acest cadru normativ legal, pe care si-l doresc autorii conceptiei incluziunii, atata timp cat in studiu sunt insuficient reflectate diferentele dintre raioanele unde se face educatie incluziva si acolo unde nu se face. Totodata Soltanici a mai mentionat insuficienta unui numar necesar de psihologi calificati care ar lucra in serviciul psihopedagogic. Ministerul de finante parca permite existenta Serviciului psiho-pedagogic, dar totodata cu specificatia "in limitele finantelor existente". "In acest caz putem noi vorbi despre solutionare de problema sau doar deranjam oficialii?" - intreba Soltanici. Participantii la discutie au mai semnalat lipsa sau insuficienta manualelor speciale pentru copiii cu dizabilitati, neadaptarea edificiilor scolare la nevoile copiilor cu dizabilitati fizice, insuficienta de cadre didactice instruite special in acest domeniu, probleme cu angajarea cadrului didactic de sprijin, etc.

  Alexandra Grajdian, presedintele AO "FCPS" din Criuleni spunea ca educatia incluziva nu se face peste noapte, acest lucru cere implicare, colaborare intre diferite structuri ale statului. Dumneaei a spus ca la etapa initiala - de informare si formare a cadrelor didactice - toti sunt entuziasmati, dar cand vine vorba sa faca planuri individualizate, sa lucreze cu acesti copii, sa inregistreze si rezultate, atunci apar probleme: ne trebuie bani pentru adaptarea scolii, profesorii au nevoie de instruiri sistematizate, si multe altele. In acelasi timp, eforturile ONG-urilor care practica de multi ani activitati inclusive, se pot solda cu success, deoarece acestea pot demonstra rezultate, pot oferi metodologii testate, bazate inclusiv pe experienta internationala.

  In cadrul discutiilor a fost remarcata experienta pozitiva a raionelor Criuleni si Dubasari in domeniul organizarii institutiilor educationale incluzive, precum si experienta criuleneana de creare si implicare a Serviciului psiho-pedagogic, care este conceput si aplicat in premiera in republica pentru a crea o alternativa comisiilor medico-psihopedagogice, necesitatea carora este depasita de timp.

  Studiul respectiv va fi prezentat oficialilor Ministerului Educatiei si Ministerului Muncii, Protectiei Sociale si Familiei.

  
  S. Cernov, 11 februarie 2011